Elevii români din ciclul gimnazial au în orar prea multe materii, după cum susţine un grup de şase experţi din grupul de lucru al Ministerului Educaţiei. Aceştia propun o nouă variantă de plan-cadru pentru învăţământul gimnazial, potrivit căreia numărul de materii studiate de elevi s-ar micşora şi ar apărea materii noi, prin cuplarea unora existente, precum Matematică-Informatică, Ştiinţele Vieţii sau Ştiinţele Mediului.

De asemenea, se doreşte introducerea mai multor ore de Educaţie Fizică şi un număr de patru – cinci opţionale. Viziunea experţilor vine ca răspuns la contestarea vehementă a celor trei planuri-cadru lansate în dezbatere publică de Ministerul Educaţiei la mijlocul lunii decembrie. Elevii din clasele V – VIII studiază, în prezent, după planurile-cadru aprobate în urmă cu aproape 15 ani.

Noua propunere de plan-cadru pentru învăţământul gimnazial, lansată miercuri de şase dintre experţii din grupul de lucru al Ministerului Educaţiei se concentrează în jurul reducerii numărului de materii obligatorii studiate de elevii de gimnaziu, dar are în vedere încurajarea mişcării şi a materiilor opţionale şi interdisciplinare. Astfel, planul propus de aceştia cuprinde un număr fix de ore pe săptămână pentru fiecare materie şi apariţia unor noi materii, formate prin combinarea celor vechi.

Potrivit noii propuneri, Matematica şi Informatica ar deveni o singură materie – Matematică -Informatică – şi ar fi studiată timp de patru ore pe săptămână de elevii clasei a V-a şi timp de cinci ore pe săptămână de cei din clasele VI – VIII. De asemenea, Chimia, Biologia şi Fizica ar fi combinate sub numele de Ştiinţele Vieţii. Acestei materii i-ar fi alocate două ore pentru elevii claselor a V-a şi a VII-a şi câte o oră pentru cei din clasele a VI-a şi a VIII-a.

Alte două materii noi apar în această propunere: Ştiinţele Mediului (două ore pentru clasele a VI-a şi a VIII-a şi o oră pentru celelalte clase) şi Educaţie pentru Societate (două ore pe săptămână).

Modificări apar şi în ceea ce priveşte orele de Educaţie fizică şi sport, care ar ajunge să primească trei pe săptămână. În ceea ce priveşte Limba şi Literatura Română, în noul proiect acesteia îi sunt alocate patru ore pe săptămână, iar Geografia, Religia, Educaţia plastică şi Consiliere şi Orinetare ar urma să primească câte o oră.

Reducerea numărului materiilor obligatorii va fi compensat de creşterea materiilor opţionale, care ar urma să fie patru pentru clasa a V-a şi cinci pentru celelalte clase.

În textul propunerii, apare şi motivaţia acestei structurări a materiilor şi a programului săptămânal. Cei şase autori au notat că iniţiativa lor are la bază lipsurile din actualele planuri-cadru propuse: numărul foarte mare de materii obligatorii, numărul foarte mic de materii opţionale, inexistenţa materiilor interdisciplinare, prea puţine ore de sport şi lipsa interesului pentru informatică.

Ştefan Vlaston, unul dintre semnatarii planului-cadru a declarat, potrivit Digi24, că actuala propunere vine ca soluţie pentru rezolvarea problemelor actuale din sistemul educaţional românesc, clasat pe ultimul loc în clasamentul PISA, cu un abandon şcolar masiv şi doar 50% promovabilitate la Bacalaureat.

De asemenea, noul plan-cadru propus arată că pentru viitorii profesori ar trebui să existe programe dedicate de licenţă şi master, iar pentru cei care sunt deja în învăţământ să se organizeze cursuri speciale. Varianta propusă de cei şase experţi –Tincuţa Apăteanu, Florin Colceag, Radu Gologan, Manuela Prajea, Marian Staş şi Ştefan Vlaston – va fi analizată de Ministerul Educaţiei. Noul plan-cadru urmează să fie ales dintre cele patru variante, iar mai apoi se va începe modificarea programei şcolare, care ar trebui să fie finalizată până în 2020.

Prevederile celor trei planuri-cadru propuse de Ministerul Educaţiei

Propunerile Ministerului Educaţiei păstrează materiile în forma actuală, fără a le combina şi a crea noi materii. Ministerul a dat spre dezbatere publică trei variante de planuri-cadru care diferă foarte puţin una de cealaltă. sursa:gandul.info.