Steatoza hepatică sau boala ficatului gras afectează 1 din 10 persoane şi poate duce la apariţia cirozei în cazul în care nu este tratată. Cele mai expuse acestei complicaţii sunt personele care consumă frecvent alcool şi produse de tip fast-food.

Cunoscută mai ales sub numele de ficat gras sau mărit, steatoza hepatică este produsă de acumularea de grăsimi la nivelul acestui organ. Există două tipuri de steatoză: cea alcoolică, cauzată de consumul excesiv de alcool, pe termen lung, şi cea non-alcoolică, favorizată de alimentaţia bogată în grăsimi. Mai ales în primele stadii, afecţiunea este lipsită de simptome, iar în faze avansate, pot apărea stările de oboseală. Frecvent, steatoza hepatică este diagnosticată la o ecografie abdominală de rutină şi poate apărea atât la persoanele aparent sănătoase, cât mai ales la cei cu afecţiuni asociate. „Steatoza hepatică non-alcoolică reprezintă o boală a ficatului asociată cu obezitatea, rezistenţa la insulină (hormon pancreatic care asigură controlul glucozei sangvine), cu hiperlipidemia (creşterea lipidelor în sânge – trigliceridele în principal, dar şi colesterolul) şi chiar cu afecţiuni cardiovasculare precum hipertensiunea arterială”, explică medicul primar gastroenterolog Paul Dragomir de la centrul „Mediclass” din Bucureşti.

Dieta este esenţială
Prima măsură în steatoza hepatică este respectarea unui regim igieno-dietetic, iar în cazul în care consumul de alcool este cauza bolii, renunţarea la acesta este primordială.

„Dieta şi regimul de viaţă sunt specifice fiecărui caz în parte dar, în principiu, trebuie diminuat sau eliminate aportul de alimente bogate în grăsimi şi zaharuri concentrate”, recomandă medicul Paul Dragomir.

Din alimentaţia recomandată în steatoză hepatică nu trebuie să lipsească fructele şi legumele, cerealele integrale, brânzeturile degresate, carnea slabă de pui şi de vită. De asemenea, este recomandat şi consumul de peşte (somon, macrou), deoarece grăsimea conţinută de acesta este bogată în acizi graşi Omega 3, care ajută la scăderea trigliceridelor.

„Alimentele care pun probleme prin mecanismele de prelucrare metabolică şi care ar trebui limitate sunt cele cu conţinut ridicat de grăsime”, spune dr. Adrian Copcea, medic specialist în nutriţie, boli metabolice şi diabet la clinica Asteco din Cluj-Napoca.

Printre alimentele care trebuie excluse sau evitate cât mai mult cu putinţă se numără produsele de tip fast-food, mezelurile, carnea grasă de porc, cea de oaie, măruntaiele (rinichi, creier), icrele, maioneza, cartofii prăjiţi şi orice alte mâncăruri preparate prin prăjire, carnea tocată (mici, sarmale), untura, slănina, afumăturile, sosurile, rântaşurile, dulciurile (mai ales cele concentrate), smântâna, pizza, brânzeturile grase, îngheţata, conservele din carne, untul, frişca şi băuturile carbogazoase. De asemenea, trebuie limitat consumul de alimente care conţin conservanţi, deoarece aceştia suprasolicită ficatul.

„Ritmul meselor în steatoza hepatică trebuie să fie acela recomandat în alimentaţia sănătoasă: cel puţin două-trei mese principale, la care se pot adăuga gustări uşoare (fructe, iaurturi, supe slabe, salate). Este importantă evitarea meselor copioase în a doua parte a zilei, în mod particular în ultimele două ore înainte de culcare”, recomandă medicul Adrian Copcea.

Nu slăbi brusc, pentru că boala se poate agrava
La persoanele supraponderale diagnosticate cu steatoză hepatică, scăderea în greutate are efecte benefice. Atenţie însă! Este contraindicată slăbirea bruscă, prin diete restrictive hipocalorice, deoarece steatoza hepatică se poate agrava. În această situaţie, medicul nutriţionist poate recomanda un regim individualizat, în funcţie de problemele de sănătate asociate.

Dieta trebuie să fie echilibrată, să includă grupele importante de nutrienţi şi să conţină cu 500-1.000 kcalorii mai puţin decât necesarul obişnuit. Este recomandată reducerea greutăţii corporale cu 10%, după care se va încerca menţinerea greutăţii la limitele normale.

„La toţi pacienţii cu ficat gras se impun: scăderea în greutate (eventual sub supravegherea unui medic nutriţionist), consult cardiologic, exerciţiu fizic zilnic, controlul periodic al glicemiei (sau tratamentul corect al diabetului zaharat tip 2) şi excluderea completă a consumului de alcool”, atrage atenţia medicul Paul Dragomir.

Vitaminele C şi E, bune pentru sănătatea ficatului
Din dieta zilnică a bolnavilor cu steatoză hepatică nu trebuie să lipsească alimentele care conţin vitaminele A, C şi E. Acestea au proprietăţi antioxidante şi sunt implicate în buna funcţionare a ficatului. Betacarotenul, precursorul vitaminei A, ajută la detoxifierea hepatică. Este bine ca acest nutrient să fie procurat din surse alimentare, nu din suplimente, pentru evitarea supradozării. Cele mai bune surse de vitamina A sunt morcovii, peştele, caisele, cartofii dulci, pepenele verde, roşiile, spanacul, pătrunjelul şi dovleceii. Vitamina C (conţinută de citrice, măceşe, coacăze, ardei graşi) are proprietăţi regenerative la nivelul ficatului şi, în plus, ajută la scăderea nivelului de colesterol „rău” şi al trigliceridelor.

Un alt protector eficient al ficatului este vitamina E, implicată în procesele metabolice hepatice. Uleiurile vegetale nerafinate şi neprocesate, avocado, germenii de grâu, nucile şi seminţele crude de floarea-soarelui sunt surse naturale de vitamina E.