Multa vreme splina a fost considerata un organ fara importanta; istoria este plina de parti ale corpului care au fost numite „inutile”, pur si simplu pentru ca stiinta medicala nu reusise inca sa le inteleaga! Dar, un studiu aparut in The Lancet in 1977 a aratat ca este foarte important sa ne pastram splina cat se poate de mult.

Cercetatorii au comparat 570 veterani americani din cel de-al doilea razboi mondial, care aveau splina scoasa in urma ranilor suferite, cu un grup identic de veterani raniti, dar care mai aveau splina. Barbatii fara splina erau de doua ori mai supusi riscului de a muri de boli cardio-vasculare decat ceilalti. Cercetatorii au inteles atunci ca splina joaca un rol important, dar nu stiau cum. Intre timp lucrurile au evoluat astfel ca in prezent se cunosc functiile acestui organ si importanta sa pentru organism.

Splina este un organ limfatic secundar nepereche, bogat vascularizat situat in unghiul superior stang al abdomenului, intre diafragma si coaste, o masa de culoare rosu inchis, spongioasa, de marimea unui pumn, care cantareste in jur de 200 grame. Splina normala are in medie 12 cm lungime, 8 cm latime si 3 cm grosime. Daca rinichii sunt adesea comparati cu un bob de fasole, splina este comparata cu unul de cafea. Varful splinei este indreptat in sus si inapoi catre coloana vertebrala, iar baza este in jos.

Splina indeplineste mai multe roluri, acestea fiind: Contribuie la reglarea circulatiei celulelor sangelui pe care il filtreaza, retinand unele elemente straine (microbi, paraziti, cheaguri) sau globulele rosii imbatrinite sau deteriorate. Sangele ajunge la splina din intreg sistemul digestiv, iar de la splina merge in mare parte in ficat, de aceea cele doua organe se imbolnavesc impreuna frecvent. Contribuie la apararea imuna a organismului- contine aproape o treime din tesutul limfatic al organismului. Stocheaza sangele si il pompeaza in vasele de sange la efort (de aceea apare durerea de efort in zona splinei) sau in unele situatii patologice (ex. hemoragii) Are rol in formarea de celule sanguine. La fat, in splina se formeaza eritrocitele, functie care dupa nastere va fi preluata treptat de catre maduva hematogena. Daca insa are loc o distrugere a maduvei, splina isi reia functia de producere de eritrocite. Important de mentionat ca splina contine cam o treime din trombocitele din organism (celule cu rol in coagularea sangelui) si un numar mare de leucocite, care pot fi eliberate si directionate rapid in caz de hemoragie sau infectie.

Majoritatea bolilor splinei sunt insotite de marirea ei ( splenomegalie). Splina poate sa se mareasca si imbolnaveasca in urmatoarele situatii: boli proprii, rare, splina poate fi imbolnavita in cadrul bolilor altor organe, inbolnavirea splinei in boli generale ale organismului. Splina isi poate mari volumul in cazul unor boli acute si cronice foarte grave si de natura diferita. La copii, splina isi mareste volumul in caz de icter hemolitic, infectii diferite, talasemie, hemoglobinopatie. La adulti splenomegalia apare in cazuri de hepatita, tuberculoza, endocardita bacteriana subacuta, septicemie, mononucleoza infectioasa ai alte boli de natura infectioasa si inflamatorie. Cazuri grave de splenomegalie sunt la bolnavii de chist hidatic, mieloleucoza cronica, boala Hodgkin, boala Gaucher si altele.

La persoanele trecute de varsta de 45 de ani, splenomegalia apare cand acestea dezvolta policitemii, leucemii mieloide, tumori, tulburari in circulatia venei porte, etc. Cum stii ca splina nu functioneaza normal? Cand splina da semne de oboseala: ai o paloare accentuata pe fata si buzele se fac albe; ai dese infectii ORL si, uneori, chiar pulmonare; cele mai mici lovituri iti provoaca vanatai; gingiile au tendinta sa sangereze; analizele tale medicale indica o lipsa de fier; ai mici galglioni sub brat si in spatele claviculei pe care medicul ii poate descoperi prin palpare; in timpul efortului poti simti o intepatura in partea stanga (la 11-12 ani copii au adesea aceasta durere cand alearga pentru ca splina se umple si apasa pe diafragma); dupa efort te recuperezi greu. Atata timp cat splina nu este foarte mare, este perceputa ca o senzatie de durere, jena, greutate in partea superioara stanga a abdomenului, uneori iradiata in umarul stang.

Acestora li se alatura simptomele specifice bolii care a determinat marirea de volum a splinei: febra, frisoane (in cazul unui proces infectios), paloare, dispnee (in hemoliza – adica procesul de distrugere a hematiilor), icter, ascita, oboseala sau alte semne clinice si de laborator care indica o hepatita sau ciroza, scadere nejustificata in greutate sau marirea de volum a ganglionilor, in cazul unor neoplazii etc.