Toți românii care prestează servicii personale sunt direct vizați. Cei care prestează servicii personale vor trebui să trimită raport către ANAF. Cetățenii români care își vând serviciile prin intermediul platformelor digitale (site-uri web sau aplicații mobile) vor trebui să își raporteze activitatea anual către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), conform OG 16/2023, care a transpus recent în legislația națională directiva europeană DAC7.

Raportarea anuală va viza activitățile derulate de firme și activitățile derulate de persoanele fizice și se va face în ianuarie 2024 pentru activitatea înregistrată în acest an. Practic, firmele care se ocupă de intermedierea dintre prestatorii de servicii și clienții lor vor trebui să trimită raportele respective pentru ca Fiscul să identifice mai ușor evazioniștii.

Ce înseamnă servicii personale?
Concret, obligația de raportare către ANAF vizează companiile care operează platformele digitale. Printre activitățile care trebuie raportate de platformele digitale se numără prestarea de servicii personale.

Conform ordonanței citate anterior, un serviciu personal înseamnă „un serviciu care implică o muncă pe bază de intervale de timp sau sarcini, prestată de una sau mai multe persoane care acționează fie independent, fie în numele unei Entități, și realizată la cererea unui utilizator, fie online, fie în mod fizic, offline, după ce a fost facilitată prin intermediul unei Platforme.”

Această definiție se referă la persoanele fizice care folosesc o platformă digitală pentru a-și vinde serviciile, precum meșterii (instalări de aparate electrocasnice, instalații sanitare, montaj de mobilă etc.), menajerele (servicii de curățenie), bonele (supravegherea copiilor), profesorii meditatori (meditații private) și așa mai departe.

ANAF ia luat în vizor pe românii care își vând lucrurile pe internet
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) i-a luat în vizor și pe românii care își vând lucrurile pe internet, fără să plătească taxe și fără să declare banii câștigați din urma vânzărilor. Totodată, sunt luați în vizor și cei care cumpără lucruri foarte scumpe, iar banii declarați la ANAF nu justifică venituri suficiente astfel încât cel vizat să își permită acele lucruri.

Vă amintim că, de la începutul anului, curierii sunt obligați să raporteze la ANAF toate coletele plătite ramburs, atât cash, cât şi card. Administratorii firmelor de curierat spun că tot acest proces le îngreunează munca.

„Normal că îţi îngreunează activitatea sau trebuie să angajezi oameni în plus ca să poţi să execuţi ce ţi se cere. Din septembrie anul trecut a fost anunţată acestă lege, din noiembrie trebuia pusă în aplicare, dar aşa se întâmplă la noi în România, abia din ianuarie am început să raportăm.”, a spus administrator unei firme de curierat.

Potrivit unui consultant economic, statul are mare nevoie de bani, acesta fiind și motivul pentru care ANAF a început să îi ia în vizor pe cei care fac mici afaceri.

„Statul are nevoie de bani ca de aer, iar faptul ca a pornit pe urmele tuturor celor care fac mici afaceri denotă acest lucru. Este doar o acţiune de imagine, menită să-i determine pe cei care fac astfel de afaceri să îşi declare veniturile. Nu din tranzacţiile online, din vânzările de parfumuri, haine şi bunuri second hand şi din activitatea bloggerilor va reuşi statul să îşi acopere deficitul bugetar tot mai mare, ci din reducerea marii evaziuni fiscale.”, a declarat consultantul economic Adrian Negrescu în cadrul unei emisiuni TV.