Coacazul apartine familiei Saxifragaceae, cu 150 de specii, între care exista genul botanic Ribes cu speciile: coacaz negru (Ribes nigrum), coacaz rosu (R. rubrum), coacaz de munte (R. alpinus), coacaz auriu (R. aureum), agris (R. grossularia) etc.

Coacazul negru este un arbust nespinos, înalt de 1-1,5 metri, puternic ramificat de la baza, cu tulpini viguroase. Sistemul radicular este relativ superficial, situat la adancimi de numai 10-30 cm, ramificat doar pe suprafata proiectiei coroanei. Frunzele sunt împartite în 3-5 lobi triunghiulari, cu margini dintate, putin paroase pe fata inferioara si garnisite cu numeroase glande punctiforme, galbene si parfumate.

Florile sunt mici, galben-verzui la exterior si rosii spre interior, grupate cate 5-10 în ciorchini, care atarna în jos. Înflorirea are loc primavara timpuriu, mai frecvent în lunile aprilie-mai si dureaza 14-15 zile, începand de la baza ciorchinilor spre varf. La circa 60 zile dupa fecundarea florilor are loc maturarea fructelor, cam în a doua decada a lunii iulie. Fructele sunt bace sferice, cu diametrul de 0,5-1 cm, avand o culoare neagra, parfumate si cu gust placut, aromatic si putin acrisor.

Sucul natural de coacaze, pur sau diluat cu apa, se consuma în doza zilnica de 200-500 ml, în 3-4 fractionari, avand efecte benefice contra inflamatiilor digestive si în starile febrile. Sucul obtinut din 400 fructe si 4 frunze mari se bea în 3 reprize pentru proprietatile detoxifiante, diuretice si antireumatismale si antigutoase.

În gargare facute de mai multe ori pe zi se recomanda pentru tratarea amigdalelor inflamate si în durerile de gat. Crema de coacaze negre, obtinuta prin macerarea timp de 4 luni a fructelor proaspete în straturi de zahar, are efecte de stimulare a apetitului si de usurare a digestiei. Extractul din fructe zdrobite, cu adaus de zahar si benzoat de sodiu, se consuma în cure de 4 saptamani, cu doze zilnice de 3-4 linguri la adulti si 3-4 lingurite la copii.

Decoctul din fructe (o lingurita fructe uscate la 250 ml apa rece) se fierbe în cateva clocote, se lasa sa infuzeze 30 minute, se strecoara prin presare si se bea întreaga cantitate în cursul zilei, fractionata în 3-4 reprize. Infuzia din frunze (10 grame la 1 litru apa clocotita) se consuma zilnic dimineata si seara la culcare, contra afectiunilor arteriale si venoase, a infectiilor urinare, a durerilor reumatice, colicilor nefritice, a fibromului uterin cu menstre dureroase si ca diuretic.