Slujba de Inviere a fost oficiata, sambata noapte, in toate lacasurile de cult ale Bisericii Ortodoxe Romane, de catre preoti si personal clerical, dar fara a fi prezenti credinciosi. Prezenta acestora in biserici sau in apropierea acestora a fost interzisa prin ordonantele militare, in incercarea de a limita raspandirea coronavirus.

Astfel, prezenta credinciosilor in lacasurile de cult sau chiar in prajma acestora este interzisa, ceea ce este o premiera.

In schimb, slujba a fost transmisa online, atat de la Catadrala Patriarhala, cat si de la marile catedrale miropolitane din tara si de la mai multe biserici si manastiri, astfel incat credinciosii sa le poata urmari in numar cat mai mare.

Inainte de a incepe slujba de Inviere, preotii impreuna cu voluntari au distribuit Lumina Sfanta credinciosilor care au solicitat acest lucru. Si Sfintele Pasti au fost distribuite credinciosilor de catre preoti, personal clerical si voluntari, iar distribuirea va continua si in prima zi a sarbatorii, duminica, intre orele 6.00 si 12.00.

Invierea Domnului sau Sfintele Pasti, cea mai mare sarbatoare a crestinatatii

Invierea Domnului sau sarbatoarea Pastilor, cea mai mare sarbatoare a crestinatatii, reprezinta momentul in care Iisus, prin sacrificiul lui, rascumpara pacatele omenirii. Invierea Lui este piatra fundamentala a crestinismului, deoarece jertfa si invierea Lui aduc omenirii speranta in mantuire si in viata vesnica.

Sarbatoarea Pastilor, adica ziua in care raul si viclenia vor fi lasate deoparte, imbracand haina adevarului si a bucuriei, este si cea mai veche sarbatoare a crestinatatii. Este sarbatoarea care a adus omenirii speranta mantuirii si a vietii vesnice, prin sacrificiul lui Iisus Hristos. Invierea Domnului este celebrata duminica de ortodocsi.

Impreuna cu duminica, sarbatoarea saptamanala a crestinilor, Pastele a fost sarbatorit inca din epoca apostolica.

Paste vine din ebraicul pesah - trecere. Pastele evreilor marca trecerea poporului ales prin Marea Rosie, din robia Egiptului in pamantul fagaduintei, Canaan. Pastele crestinilor este, in primul rand, sarbatoarea Invierii Domnului.

Sarbatoarea Pastelui este considerata sarbatoarea bucuriei date de vestea Invierii Mantuitorului. O veste care, pana la Inaltarea Domnului, respectiv timp de 40 de zile, se regaseste in salutul "Hristos a inviat!", la care se raspunde cu "Adevarat a inviat!".

Una dintre traditiile stravechi de Paste o reprezinta ouale vopsite. Prezenta in crestinism a oualor rosii este una simbolica si reprezinta o alta marturie clara a vechimii acestui mare praznic. In multe dintre mormintele vechi ale crestinilor au fost descoperite si coji de oua si se pare ca acest aliment nu lipsea de la agapele ce se faceau in acele vremuri. In antichitate, in special la egipteni, oul era simbol al lumii si al eternitatii, din moment ce forma lui pare a fi una perfecta si fara inceput.

Pentru iudei, dar si pentru pagani, ouale erau simboluri ale creatiei si ale invierii. Crestinii, inca de la inceput, au legat de ouale rosii simbolismul invierii neamului omenesc prin Mantuitorul Iisus Hristos, dar si pe cel al crearii din nou a lumii, culoarea rosie insemnand sangele Domnului curs pe Cruce. "Oul pascal" reprezinta, pe de alta parte, simbolul vazut al invierii mortilor, a carei garantie este insasi Invierea cea din morti a Domnului. Din traditia crestina mai stim ca Maria Magdalena s-ar fi infatisat imparatului Tiberiu cu un ou rosu si i-ar fi spus: "Hristos a inviat!". Exista opinii potrivit carora acest fapt ar fi generat introducerea oualor rosii in cadrul sarbatorii Pastilor.

Duminica, spre pranz, are loc slujba cunoscuta ca "A doua Inviere", la care vor fi citite in 12 limbi versetele 19-25 din capitolul XX al Evangheliei dupa Ioan.

In slujba Bisericilor Ortodoxe Orientale (necalcedoniene), serbarea Sfintelor Pasti se bucura de aceeasi cinste ca si in Bisericile Ortodoxe Rasaritene, fiind foarte dezvoltate din punct de vedere liturgic. Din aceasta familie de Biserici, in prima grupa sunt Biserica Ortodoxa din India si Biserica Ortodoxa Siriana din Antiohia, care au acelasi tipic pentru slujba Invierii. In unele din aceste biserici, preotul, cu crucea in mana, insotit de diaconi cu luminari aprinse si cu cadelnite, spune: "Fratilor, va spun o veste noua: Hristos a Inviat din morti si a doborat pe dusmanii Sai la spatele Lui". Credinciosii raspund: "Noi credem ca adevarat a Inviat". Acest ritual se rosteste de trei ori, in timp ce suna clopotele.

Biserica Ortodoxa Etiopiana, care face parte din acelasi grup de Biserici necalcedoniene, are de asemenea un ritual dezvoltat in ceea ce priveste sarbatoarea Invierii Domnului. Preotul citeste Evanghelia de la Matei, Marcu si Luca, dupa care, cu o cruce in mana, le spune credinciosilor: "Hristos a Inviat din morti", iar acestia raspund: "Cu marea putere dumnezeiasca". In Biserica Ortodoxa Armeana, Sfanta Liturghie incepe in jurul orei 20.00, dupa care are loc procesiunea in timpul careia se canta "Astazi a inviat din morti". La final, toti oamenii prezenti, incepand cu preotul preot, isi spun unii altora "Hristos a Inviat!".

De Paste, nimeni nu trebuie sa fie trist sau sa planga, bucuria fiind sentimentul care domina Invierea. Oamenii isi pun haine noi, de culori deschise si pregatesc bucate traditionale - pasca, oua vopsite, cozonac.