Președintele României, Klaus Iohannis, a anunțat luni, la Palatul Cotroceni, că demisionează din funcția de președinte. Acesta a precizat că pleacă din funcție pentru a nu se ajunge la suspendarea sa în Parlament care „e un demers inutil” și care ar face România „de râsul lumii” pe plan extern.

Potrivit Constituției, după demisia președintelui, interimatul funcției va fi asigurat de președintele Senatului, Ilie Bolojan.

„Este un demers inutil pentru că peste puține luni plec din funcție, după alegerile prezidențiale. Este un demers nefondat, pentru că niciodată nu am încălcat Constituția și este un demers păgubos pentru că de aici toată lumea pierde, nimeni nu câștigă.

 Peste puține zile, în Parlament se va vota suspendarea mea și România va intra în criză pentru că se declanșează referendumul pentru demiterea președintelui. Acest întreg demers va avea efecte pe plan intern și, din păcate, și pe plan extern.

În plan intern, referendumul va fi unul eminamente negativ. Societatea va fi divizată, unii vor fi de acord, alții nu vor fi de acord, toată discuția va fi axată doar pe negativ. Întreaga societatea va fi bulversată. Nu se va mai discuta despre alegerile prezidențiale, despre cum va merge România mai departe. Candidații nu vor mai putea să își prezinte ideile.

Pe plan extern, efectele vor fi de durată, și foarte negative. Nu va înțelege absolut nimeni de ce România își demitere președintele după ce a început procedura pentru alegerea noului președinte. Nu va înțelege absolut nimeni ce rost are un astfel de demers când președintele pleacă oricum. Mai pe românește vom fi de râsul lumii.

Pentru a scuti românia de această criză, demisionez. Voi pleca din funcție poimâine, pe 12 februarie.”, a anunțat președintele, într-o conferință de presă la Palatul Cotroceni.

Potrivit Constituției, după demisia președintelui, interimatul funcției va fi asigurat de președintele Senatului. 

Ce prevede Constituția, după demisia președintelui
Potrivit articolului 97 din Constituție, „vacanţa funcţiei de Preşedinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces.”

De asemenea, articolul prevede că „în termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Preşedinte.” 

Următorul articol, prevede cine preia interimatul și ce limite constituționale are: 

(1) Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor.

(2) Atribuţiile prevăzute la articolele 88-90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcţiei prezidenţiale.

Este vorba de următoarele prevederi: 
Preşedintele României adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii.
Dizolvarea Parlamentului.
Referendumul pe probleme de inters național. Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.