Prigoana comunistă instaurată în satele bucovinene și herțene în urma răpirii de la patria mamă a acestor falnice teritorii românești, a determinat pe mulți români să forțeze granița stabilită artificial în urma tratatului Ribbentrop Molotov în iunie 1940. Pe 28 ianuarie 1941, 6-7 februarie același an, sute de tineri cu vărste cuprinse între 18-30 de ani, încercând să ajungă în România, au fost masacrați la Lunca, pe valea Prutului și aruncați în patru gropi comune.

Anul acesta s-au împlinit 75 de ani de la odiosul masacru, pe 7 februarie având loc o slujbă de pomenire în Ucraina iar duminică 6 martie la Oroftiana de Sus, o altă manifestare de acest gen imediat în apropierea liniei de demarcație, acolo unde trebuiau să ajungă românii noștri din satele bucovinene, abandonați de către autoritățile anului 1940.

Dis de dimineață, românii din satul Lunca – raionul Herța în frunte cu primarul Dumitru Lupu și profesorii de la școală, s-au deplasat în România, fiind nevoiți să parcurgă circa 150 km, deși satul lor se află la 1 km distanță față de Oroftiana de Sus.

Au venit rude ale celor ce au locuit cândva în satul Frunza – Prisaca, sat care în 1944, a trecut în componența Ucrainei, iar locuitorii săi s-au stabilit fie, în Oroftiana, fie în Lunca sau au fost duși în Siberia.

Din satul martir Mahala, o delegație de 25 de persoane având în frunte pe deputatul raional Nicolae Gostiuc și Lenuța Petriuc, au venit și ei la Oroftiana pentru a-și plânge morții, să vadă țara și locul unde urmau să ajungă consătenii lor acum 75 de ani.
Evenimentul a început cu o slujbă la biserica din sat, oficiată de preotul paroh Vreme Claudiu, unde au participat atât cei din Mahala, Lunca, Costiceni, Dranița, Cernăuți, cât și sătenii din Oroftiana și satele limitrofe. Evenimentul a adus acasă și mulți fii ai satului, care locuiesc în diferite localități din țară.

Organizatorii acestui eveniment, Asociația ,,Prietenii Basarabiei, Bucovinei și Ținutului Herța”, Primăria Suharău, deputatul Costel Șoptică și Senatorul Corneliu Popescu, s-au îngrijit ca totul să decurgă normal. Jandarmii dărăbăneni, polițiștii din comună, poliția de frontieră, au asigurat ordinea și respectarea legii.

După slujba de la biserică, cei prezenți având în frunte preoții Nazare Adrian, Vreme Claudiu și Zmeu Andrei, cu prapurele de la biserică, în sunetul clopotelor, au organizat o procesiune și s-au deplasat la graniță la monumentul dedicat celor ce s-au jertfit în anul 1941, cu gândul la patrie, monument ridicat de către prof. dr. Gherman Ion, originar din satul Pilipăuți, comuna Lunca. Dincolo de sârma ghimpată, sătenii din Lunca, care nu au avut nici viză dar nici pașapoarte, cu doi preoți se închinau și ei pe ruinele, bisericii satului Frunza dărâmată de comuniști. La monumentul dedicat eroilor după ce s-a oficiat slujba de pomenire și s-a ascultat cuvântul preotului Adrian Nazare, sub flamura drapelelor României, Ucrainei, Moldovei și satului Mahala, au luat cuvântul rude ale martirilor din Mahala, Lunca și Oroftiana.

Istoricul Petru Grior din Cernăuți a prezentat evenimentele din ianuarie, februarie 1941, deputatul Nicolae Gostiuc – tragica soartă a rudelor celor asasinați, Dumitru Zahariciuc din Mahala – a povestit cu lacrimi despre dispariția unchiului său iar profesoare Valentina Constantin – a prezentat trista istorie a satului Frunza.

In cuvântul său Constantin Moroșanu, președintele asociației și principalul organizator, a specificat scopul evenimentului de a construi poduri de inimi, poduri de flori, poduri de dor, care să topească sârma ghimpată ce ne desparte de 76 de ani.

Profesorul Mihăiescu din Oroftiana, care a crescut și trăit cu ochii la satul Frunza, a prezentat câteva aspecte și întâmplări legate de viața celor ce au trăit pe aceste meleaguri.

Din partea consiliului local Suharău, a luat cuvântul doamna consilier Palamariu, adresând un sincer „Bine ați venit la noi” tuturor oaspeților.

Grupul vocal al satului Mahala, sub conducerea Lenuței Petriuc a interpretat câteva cântece patriotice, care au emoționat asistența până la lacrimi. Sub mândru tricolor românesc, sub faldurile drapelului UE, a Ucrainei și Moldovei, cei prezenți au înțeles faptul că numai într-o Europă unită pot fi iarăși împreună să se bucure din plin de tradițiile, datinile și obiceiurile poporului român, moștenite din străbuni.

De la Herța, poetul Gheorghe Șodrângă a trimis o cruce mare din lemn, transportată de către românul Vladimir Dogolici din Costiceni, cruce care va străjui pe dealul Oroftiana, ]n memoria martirilor şi urmează a fi – montată de către primăria Suharău. Prezentă ca totdeauna la evenimentele asociaţiei, mass – media judeţeană şi cea din Ucraina, a fost la înâlţime şi de astă dată.

Demn de consemnat este şi faptul că deşi campania electorală bate la uşă, politicienii nu a îndrăznit să  profite de acest eveniment spre beneficiul lor. Dan Vezeteu primarul comunei Coţuşca prezent la ambele comemorări ale martirilor de la Lunca a declarat: „Istoria adevărată a poporului român o cunosc acum cu soarta românilor din Ucraina şi Moldova fac cunoştinţă acum din acţiunile asociaţiei „Prietenii Basarabiei, Bucovinei şi Ţinutului Herţa”  de aceea particip cu interes la toate acţinuile „renunţând la celelalte activităţi cotidiene”.

Preotul satului Oroftiana de Sus, Claudiu Vreme care a depus un efort deosebit pentru acest eveniment a declarat în final ,,La Oroftiana astăzi s-au întâlnit oameni ce nu s-au văzut de zeci de ani, s-au regăsit rude, s-au  stabilit prietenii, ne-am cunoscut strămoşii, semn că Dumnezeu vrea să ne apropie.

Prof. dr. Adăscăliţei Vasile a precizat: ,,Evenimatul de astăzi la care am participat împreună cu prof. dr. Dan Prodan, mă impresionează profund şi mă determină să cercetez mai mult în arhive, pentru a scrie o broşură care să cuprindă istoria satului Frunza. Urmaşilor noştri trebuie să le transmitem istoria zbuciumată a românilor din Herţa, „ţinut rupt samavolnic de la sânul patriei” Sursa: plaidarabanean.ro