Având în vedere că pe teritoriul județului Botoșani, în ultima perioadă, s-au produs numeroase evenimente de gravitate deosebită, soldate cu incapacitate de muncă, deces sau invaliditate, trebuie să insistăm ca, la nivelul angajatorului, activitatea de prevenție să fie prioritară și în același timp o componentă a strategiei de dezvoltare a fiecărui agent economic.

Practica demonstrează că accidentele, inclusiv accidentele de muncă, sunt fenomene naturale. În consecinţă, se poate analiza un accident ca efect al uneia sau mai multor cauze. Cauzele producerii accidentelor se regăsesc în pericole, noxe sau situaţii periculoase preexistente în sistemul reprezentat de procesul de muncă. 

Statistica accidentelor de muncă evidenţiază cele mai frecvente cauze: 

a) Efectuarea necorespunzătoare a operaţiilor de muncă,
b) Neutilizarea echipamentului individual de protecție,
c) Căderea de la înălţime,
d) Neefectuarea unor operaţii indispensabile securităţii muncii.

Ca urmare a unei analize a cauzelor care conduc la producerea accidentelor, s-a constat că originile acestora se regăsesc cu mult înainte de momentul producerii accidentului și de multe ori se datorează unor deficienţe de pregătire profesională, de pregătire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, fapt ce determină minimalizarea de către lucrător a factorilor de risc profesional de la locul său de muncă.

Amintim și subliniem modalitățile în care lucrătorii se pot proteja în timpul desfășurării activității:
• Utilizarea corectă a maşinilor, aparaturii, uneltelor, substanţelor periculoase,
echipamentelor de transport şiaaltormijloace de producţie;
• Utilizarea corectă a echipamentului individual de protecţie acordat;
• Nu se scot din funcţiune dispozitivele de securitate ale echipamentelor sau clădirilor;
• Nu se modifică/schimbă dispozitivele de securitate ale echipamentelor sau clădirilor;
• Cooperarea cu angajatorul; 
• Însuşirea şi respectarea prevederilor de securitate şi sănătate în muncă.

În același timp, ținând seama că producerea unui accident de muncă sau a unei îmbolnăviri profesionale este posibilă la suprapunerea a cel puţin unui element material periculos cu cel puţin o eroare umană, în activitatea de prevenție se pot lua măsuri corective care se pot împărți în două mari categorii:    
- măsuri organizatorice, care vizează în special evitarea producerii de erori umane atât la executant (gesturi, poziţii, metode de lucru, atitudini etc.) cât şi în sarcina de muncă (omisiuni, suprasolicitări etc.);
- măsuri tehnice, care vizează în special echipamentele tehnice (în scopul asigurării condiţiilor minime de securitate), materialele utilizate (urmărind riscurile chimice, de incendiu sau de explozie) precum şi condiţiile legate de mediul de muncă.