Un medic neuro-psihiatru din Botoşani a scandalizat acum aproape un secol şi jumătate întreaga societate românească. Într-o epocă în care religia juca un rol important în societate, Panait Zosin a fost unul dintre primii promotori ai mişcării ateiste din România.

Acum 144 de ani, la Gorbăneşti, într-un sat din nordul extrem al Moldovei, se năştea cel care avea să scandalizeze societatea românească aflată la cumpăna dintre secole şi mentalităţi. Se numea Panait Zosin şi era fiul unor mici moşieri din judeţul Botoşani.

Panait Zosin a fost încă din adolescenţă un indezirabil al României de la sfârşitul secolului al XIX-lea, care sfida vechea orânduire românească impregnată de cutume balcano-orientale şi de ortodoxismul medieval. „Panait Zosin a fost un rebel, un medic socialist din convingere, un ateu, un anarhist, un filosof şi un literat. A fost un mare om de cultură, uitat poate pe nedrept“, preciza regretatul istoric botoşănean Ionel Bejenaru.

Agitatorul din mahalaua Botoşaniului

Panait Zosin s-a născut la 27 iunie 1873 în satul Gorbăneşti, o localitate rurală săracă dominată de marii moşieri ai Botoşaniului. Panait provenea dintr-o familie de proprietari de pământuri destul de înstăriţi. Mai precis, părinţii săi erau suficient de avuţi, încât să-şi poată trimite fiul la şcoală în târgul Botoşanilor. Se ştie puţin despre copilăria lui Panait Zosin. Este cunoscut doar faptul că nu a suferit lipsuri materiale şi că a urmat cursurile primare ale şcolii din Gorbăneşti, alături de copiii de ţărani. Familia Zosin, fiind cu dare de mână, şi-a trimis unicul fiu să înveţe la unul dintre cele mai importante licee din nordul Moldovei. Era vorba de liceul „A.T. Laurian“ din târgul Botoşanilor, pe care Panait Zosin îl frecventează între anii 1885 şi 1892.

Deşi provenea dintr-o familie înstărită, Panait Zosin este unul dintre iniţiatorii mişcării socialiste din România, la vârsta de doar 16 ani. Citeşte lucrările lui Marx, Engels şi ale altor socialişti, în special francezi, şi este impresionat de această doctrină. „Puternic atras, de pe băncile liceului, de ideile socialiste, se afirmă ca un veritabil iniţiator al mişcării socialiste a tineretului botoşănean“, scria Ionel Bejenaru în „Dicţionarul personalităţilor botoşănene“.

Este văzut de contemporanii săi ca un socialist înfocat şi ca un adolescent reacţionar, anarhist, care complota în permanenţă. Îşi făcuse, aşa cum arată mărturiile contemporanilor, un grup de tineri socialişti şi ţinea cuvântări înfocate propovăduind marea revoluţie socialistă şi răsturnarea capitalismului inuman. Îşi constituise chiar un club în mahalele Botoşaniului, acolo unde stătea în gazdă la un ţăran. „Într-o odaie mare, joasă, cu laviţe vechi şi grinzi afumate, la lumina unei lămpi mici, care se lupta în zadar să gonească umbrele din unghere, ne adunam gravi şi tainici ca nişte conspiratori şi ascultam cuvântările şefilor noştri Zosin şi Nicolau“, scria socialistul Henric Sanielevici în memoriile sale.

Citește continuarea pe Adevărul