Cele mai frecvente cauze ale tusei copiilor le reprezintă infecţiile respiratorii şi astmul. Dar ea poate fi simptom pentru boli mai grave, precum pneumonia sau tusea convulsivă, ori semnul unui accident care poate duce la sufocare.

1. Astmul
Tuşeste de mult timp, mai ales noaptea şi când face efort? O cauză posibilă este astmul, o afecţiune cronică a căilor respiratorii, care se inflamează şi se îngustează, producând exces de mucus. Medicul este în măsură să prescrie tratamentul astmului, iar în cazul în care surprinzi episoade severe în care copilul nu poate să respire, să vorbească, să mănânce şi să bea, cheamă ambulanţa, pentru că trebuie intervenit de urgenţă.

2. Infecţiile respiratorii
Dacă tusea copilului este încărcată, productivă, atunci foarte probabil că este produsă de infecţiile respiratorii. Este însoţită de secreţii nazale abundente, de febră şi, la un moment dat, tusea „rupe“. Vei observa, de asemenea, că nu are poftă de mâncare, că îi curg ochii şi că febra îi dă o stare generală proastă. Situaţia se complică în cazul copiilor mici care nu îşi pot sufla nasul. Va tre- bui să intervii şi să-l ajuţi să-şi elibereze căile respiratorii. În acest scop, se folosesc soluţii saline, blânde cu mucoasa copiilor, care nu dau dependenţă. Ajută şi inhalaţiile şi băile calde pentru eliberarea de mucozităţi, dar şi şi spiratoarele nazale. Pentru calmarea simptomelor de tipul febrei, se urmează tratamentul prescris de medic, iar pentru tuse, siropurile recomandate de pediatru.

3. Pertussis
Tusea convulsivă sau pertussis, cunoscută popular ca tuse măgărească, este o boală contagioasă, care poate fi periculoasă în cazul copiilor mai mici de 1 an. Poate fi vorba de tuse convulsivă când copilul pare să aibă o răceală care nu trece după o săptămână, ba mai mult, după această fază se instalează tusea necontrolată, în rafale, care îl lasă fără respiraţie. Între accesele de tuse apar probleme de respiraţie, un sunet asemănător răgetului emis de măgar. Pertussis se poate preveni prin vaccinare.

4. Pneumonia
Pare o răceală care nu mai trece, care se înrăutăţeşte, cu tuse umedă, însoţită de o respiraţie mai rapidă decât cea normală. Cauza probabilă este pneumonia, produsă de agenţi patogeni care colonizează plămânii şi determină umplerea lor cu lichid. Pentru că, prin tuse, copilul încearcă să elibereze plămânii de lichid, acest simptom poate fi supărător. Medicul poate recomanda şi radiografie pe lângă examenul fizic, înainte de a pune diagnosticul. Dacă este vorba de o pneumonie bacteriană, va recomanda antibiotice.

5. Aspiraţia unui corp străin
Când copiii mici aspiră un corp străin, organismul încearcă să scape de el prin tuse. În acest caz, tusea apare brusc, ca urmare a inflamaţiei la nivelul laringelui şi ţesuturilor înconjurătoare şi a reflexului de a înlătura corpul străin. Este o formă a tusei lătrătoare şi include: răguşeală, tuse care seamănă cu un lătrat, uneori învineţire (cianoză) şi un sunet aspru.

Pentru că micuţii au diametrul căilor aeriene mai mic decât al adulţilor, edemul poate conduce rapid la blocarea (ocluzia) acestora, fiind o urgenţă medicală.

6. Fibroza chistică
În cazuri rare, tusea poate fi semnul unei boli genetice, fibroza chistică. Printre simptome se numără scaunele moi, tusea persistentă, infecţii respiratorii recurente, simptome de bronşiolită şi de rinosinuzită recurentă. De asemenea, copilul poate avea probleme cu nutriţia, digestia şi dezvoltarea.

7. Sinuzita
Dacă tusea copilului durează mai mult de 10 zile şi nu există semne de îmbunătăţire şi are mucozităţi galben-verzui, copilul ar putea avea sinuzită. Apare ca urmare a inflamării mucoaselor care căptuşesc nasul şi sinusurile. În acest mod, se creează congestie şi blocaje ale fluidelor, favorizând înmulţirea bacteriilor la nivelul sinusurilor. Unii copii cu sinuzită pot să aibă şi inflamaţii ale urechilor (otite).

Alte cauze posibile
Tusea mai poate însoţi şi alte boli precum crupul, care se manifestă prin grade variate de afectare a funcţiilor respiratorii: tuse, inflamaţii la nivelul laringelui şi traheii. Boala apare, de obicei, la copiii cu vârste între 6 luni şi 3 ani, mai frecvent la băieţi decât la fete.

O altă cauză este epiglotita, ce are printre simptome tusea şi febra, care apar mai ales noaptea. Copiii care se vaccinează antigripal fac mai rar epiglotite. Rinitele alergice şi refluxul gastroesofagian se pot manifesta, de asemenea, prin tuse.