Daca in ziua Mosilor de Vara oamenii scot apa din fantana, acestia lasa un banut pentru apa celor morti. Tot ceea ce dai de pomana trebuie sa fie nou si proaspat.

Sâmbătă, 2 iunie, creştin-ortodocşii marchează Moşii de Vară sau Sâmbăta Morţilor. Este una dintre cele mai importante sărbători religioase, zi în care se pomenesc morţii.

Pentru această sărbătoare, femeile cumpără căni sau străchini de lut, pictate cu diverse modele florale şi gătesc orez sau griş cu lapte, mâncăruri pe care le vor da de pomană.

Tradiţia spune că începând cu Joia Mare, porţile raiului şi iadului sunt deschise. Sufletele morţilor vin prin locurile pe unde au trăit, apoi, în sâmbăta morţilor, se întorc în lumea de dincolo.

Pentru ca sufletele celor adormiţi să fie împacate şi liniştite, se fac pomeni. Mormintele sunt curăţate şi, în unele zone, împodobite cu ramuri de tei sau nuc.

De ziua Mosilor de Vara se obisnuieste ca oamenii sa imparta oale pentru ca cei trecuti in nefiinta sa aiba din ce bea apa.

În unele zone, credincioşii presară pe drumul spre Biserica plante mirositoare, ce simbolizează drumul spiritelor spre locul de unde au plecat.

Tradiţia spune că la Moşii de vară toţi morţii se duc pe Valea cu Dor. Acolo, găsesc bucatele împărţite de cei dragi, care sunt in viaţă. Cei care găsesc nu pomană se retag trişti în mormânt ţinând în braţe crengi cu flori de tei.

Una dintre cele mai cunoscute superstiţii spune că, de Moşii de Vară, nu este voie sa dormi afara, sa nu mergi fie la raspantii, fie la fantana deoarece in Joia Mare bantuie mortii.

Tot in aceasta zi se duc la biserica crengi de tei si frunze de nuc, pe care preotii le sfintesc iar mai apoi crestinii le pun la icoana sau la streasina casei pentru ca spiritele rele sa ocoleasca gospodaria. Mai mult, in popor se crede ca teiul sfintit poate vindeca surzenia.

Mai mult, femeile nu trebuie sa toarca in aceasta zi deoarece colacii dati pentru pomenirea mortilor se intorc. Nici laturile nu se arunca in aceasta zi, deoarece pot ajunge in gura mortilor de afara, iar ei se pot razbuna.

Din acelasi motiv oamenii nu au voie sa mature in aceasta zi. Iar daca vrei ca asupra ta sa nu se abata furtuni sau pierderi, din primul fel de mancare pe care il gatesti in aceasta zi trebuie sa dai pomana celor nevoiasi. Oamenii dau de pomana si ceapa sau usturoi verde, pentru ca gradina lor sa rodeasca.

Daca in ziua Mosilor de Vara oamenii scot apa din fantana, acestia lasa un banut pentru apa celor morti. Tot ceea ce dai de pomana trebuie sa fie nou si proaspat.

Se spune ca daca arunci afara o crenguta de tei sfintit in timpul ploii, aceasta va inceta. Mai mult, in trecut se credea ca femeile care muncesc in aceasta zi vor avea mainile amortite. Nu in ultimul rand, daca in ziua Mosilor de Vara ploua inseamna ca anul va fi unul manos.

Moșii de vară 2017. Înainte de Duminica Rusaliilor sunt „Moșii de vară”, sărbătoare dedicată pomenirii morților. Cu această ocazie, în toate bisericile ortodoxe se vor oficia Sfinte Liturghii urmate de slujbe de pomenire a celor trecuți la cele veșnice.

Rusalii 2017. Ce nu ai voie să faci de Rusalii. Tradiții și superstiții

Moșii de vară 2017. Biserica Ortodoxă a consacrat sâmbăta, ca zi de pomenire a morților. Două dintre sâmbetele din cursul anului bisericesc sunt dedicate în chip special pomenirii generale a morților: Sâmbăta dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne (a Înfricoșatei Judecăți) și Sâmbăta dinaintea Duminicii Pogorârii Duhului Sfânt (Sâmbăta Rusaliilor).

Ambele zile poartă în popor și denumirea de „Moși” (cea dintâi: „Moșii de iarnă”, cealaltă „Moșii de vară”), pentru că în ele facem pomenirea părinților, moșilor și strămoșilor noștri cei adormiți.

Moșii de vară 2017. În Sâmbăta dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne se face pomenirea morților, pentru că în duminica următoare Biserică a rânduit să se sărbătorească Infricoșătoarea Judecată, la care ne vom înfățișa cu toții în lumea de apoi. De aceea, întrucât mulți dintre drepții Vechiului Testament au adormit fără să vadă pe Mântuitorul făgăduit și așteptat și mulți creștini au murit pe neașteptate și fără pregătirea sau fără pocăința necesară, Biserica face mijlocire pentru ei.

Moșii de vară 2017. În Sâmbăta dinaintea Duminicii Pogorârii Duhului Sfânt (Sâmbăta Rusaliilor sau „Moșii de vară”), Biserica face din nou pomenirea generală a morților, rugându-se pentru ei, prin rugăciunile și cântările înscrise în slujba zilei din Penticostar, pentru ca și ei să se bucure de darurile Sfântului Duh, a Cărui pogorâre este prăznuită în duminica următoare.

Peste 40.000 de turiști vin la mare de Rusalii! Primii au ajuns deja la plajă | GALERIE FOTO

Moșii de vară. Tradiții și superstiții
„Moșii de vară”, ținuți în sâmbăta Rusaliilor, este unul dintre cele mai importante momente ale cultului morților. Înainte se credea ca sufletele morților, după ce au părăsit mormintele în Joia Mare și au zburat slobode timp de 50 de zile, se întorc în lumea subterană în sâmbăta Rusaliilor. Pentru ca această reîntoarcere să se desfășoare fără incidente, oamenii săvârșeau rituri de înduplecare și de îmbunare a spiritelor morților: împodobeau gospodăriile și mormintele cu ramuri de tei și făceau pomeni fastuoase, practici ce s-au păstrat până astăzi.

De Rusalii se dau de pomană vase de lut, căni, străchini și vase de lemn (cofe), împodobite cu flori și umplute cu lapte, vin sau apă. În unele sate bucovinene „Moșii de vară” încep încă din dimineața sâmbetei de Rusalii, când pomenile amintite se trimit pe la casele vecinilor. Dar ritualul de pomenire are loc cimitire, unde mormintele curățate împodobite din timp iar lumânările ard care se desfășoară ceremonialului de pomenire. Împăcarea sufletelor morților întoarcerea lor fără morminte depind de ofrandelor (pomenilor) de respectarea ritualului.

Moșii de vară 2017. De ce facem pomenirea morților?
Moșii de vară 2017. Biserica îi numește pe cei trecuți în viața de dincolo „adormiți”, termen care are înțelesul de stare din care te poți trezi. Ea nu vorbește de trecere într-o stare de neființă, ci de trecere dintr-un mod de existență în alt mod de existență. Hristos îi va dărui cuvântului „adormit”, înțelesul care îl asociază cu învierea, scrie crestinortodox.ro. Când Mântuitorul ajunge în casa lui Iair, a cărui fiica, de numai 12 ani, de abia murise, spune: „Nu plângeți; n-a murit, ci doarme” (Luca: 8,52).

Potrivit Sfintei Scripturi, după moarte urmează Judecata particulară, în urma căreia omul ajunge să se împărtășească fie de fericire, fie de suferință, stări date de modul viețuirii pe pământ (unit cu Dumnezeu sau despărțit de El). Aceste stări nu sunt definitive, ele durează până la Judecata Universală, când va avea loc învierea întregului neam omenesc și când vor avea loc hotărârile finale legate de starea de fericire sau suferință. Noi ortodocșii ne rugăm pentru cei morți, pentru că avem credința că prin rugăciunile noastre, sufletul pentru care ne rugăm va ajunge la Judecata universală, într-o stare mai bună decât aceea cu care s-a despărțit de trup.

Părintele profesor Ene Braniște susține că Biserica Ortodoxă, consacrând această sâmbătă pomenirii generale a morților, n-a făcut altceva decât să crestineze străvechea sărbătoare păgână de vară, numită Parentalia, prin care românii își pomeneau și cinsteau pe morții (părinții) lor (parentes, de unde Parentalia).