De sărbătoarea Florii sunt legate o serie de tradiţii, obiceiuri şi superstiţii pe care creştinii ortodocşi le respectă cu sfinţenie. Sărbătoarea Floriilor marchează intrarea Mântuitorului Iisus Hristos în Ierusalim. În Duminica Floriilor se mănâncă peşte, întrucât este zi cu dezlegare la peşte din postul Mare.

În ziua de Florii, oamenii duc la biserica ramuri de salcie, care sunt sfințite și puse apoi la icoane, la pomii fructiferi pentru a-i ajuta să rodească sau la ușa casei pentru a fi protejată tot anul.

Conform tradiţiei populare, ramurile ajută la tămăduirea bolilor, la belșug în gospodărie și sunt păstrate pe tot parcursul anului, până la următoarea sărbătoare de Florii.

În popor se spune că peștele consumat în această zi are puteri tămăduitoare și cine mănâncă se va lecui de orice boală.

Tradiţii şi obiceiuri de Florii, zi cu dezlegare la peşte
În ziua de Duminica Floriilor, se ţine o slujbă de Liturghie diferită de cea care se oficiază în celelalte duminici.

Pe de altă parte, potrivit unei legende, salcia s-ar fi făcut punte peste un râu pentru Maica Domnului, ajutând-o astfel să-şi continue drumul.

Tot de Florii, pe 9 aprilie, este bine ca fiecare credincios să se împărtăşească cu Trupul şi Sângele Domnului.

La sfârşitul slujbei, preoţii împart crenguţele de salcie sfinţită, pe care e bine să fie depuse la icoanele din casă. Se spune despre ele că au putere tămăduitoare.

În zilele noastre, creştinii adună crenguţe de salcie pe care le duc la biserică pentru a fi sfinţite de preoţi, apoi le aşază la icoane, ca să-i păzează pe toţi cei din casă de boli.

Există obiceiul ca părinţii să-i lovească pe copii cu nuieluşe de salcie când vin de la biserică, pentru a creşte sănătoşi şi înţelepţi.

În unele zone, sunt puse înainte de culcare sub pernă de către fetele mari, existând credinţa că astfel vor deveni mai frumoase şi se vor mărita în acel an.

Salcia se mai pune şi la la pomii fructiferi şi la vie, ca să rodească mai mult, sau la stupi, pentru a fi binecuvântate albinele.

Cei care cultivă cânepă caută să rupă ramuri de salcie cât mai lungi, ca să le crească înaltă cânepa.

Se mai spune că, în ziua de Florii, pe 9 aprilie, nu e bine să arunci ramurile de salcie uscate din casă până nu aduci unele proaspete ca să le înlocuieşti. Aşa se face că, practic, îţi rămân în casă tot anul şi se spune că feresc gospodăria de trăsnete, de furtună şi de grindină – practic, de vremea rea.

Cel care se împărtăşeşte de Florii are mari şanse să i se împlinească orice dorinţă îşi va pune în gând, atunci când se apropie de preot.

În Banat şi în Transilvania, în ziua de Duminica Floriilor, fetele mari pun o oglindă şi-o cămaşă curată sub un păr altoit. După răsăritul soarelui, acestea sunt luate şi pot fi folosite în descântece de dragoste şi de sănătate.

Cum va fi vremea de Florii, aşa va fi şi în ziua de Paşte, se spune la ţară.
Cine se spală de Florii pe cap trebuie s-o facă doar cu apă desântată şi sfinţită, altfel riscă să albească precum pomii care dau în floare.

Tot de Florii, gospodinele coc plăcinte pe care le dau de pomană săracilor. În ziua de Florii înfloresc urzicile, dar fără a fi bune de mâncat, semnificând şi apropierea sfârşitului postului Paştelui. De aceea, sărbătoarea de Florii se mai numeşte şi “Nunta urzicilor”.

O altă tradiţie populară spune că, dacă te speli pe cap în această zi, fără apă descântată şi sfinţită, părul va albi peste noapte.

Numele de care puţini români ştiu că au onomastica de Florii
Aproape 1,5 milioane de români îşi sărbătoresc onomastica în Duminica Floriilor. Cei mai mulţi români cu nume de floare se numesc Florin, Viorel şi Viorica.

Tot în Duminica Floriilor, mai sunt şi alte câteva sute de persoane cu nume mai rare: Mărgărit, Micşunica, Panseluţa sau Crizantema.

Din totalul româncelor cu nume de flori, cele mai multe sunt Viorica, Florentina, Florica, Floarea şi Florina. Dintre bărbaţi, Florea, Florentin şi Florinel.

Tot printre bărbaţii români care îşi serbează onomastica în Duminica Floriilor sunt şi cei care se numesc Trandafir, Bujor, Floricel, Mărgărit şi Crin.

În Duminica Floriilor, sunt aniversate şi românce cu nume mai rar întâlnite, precum Garofiţa, Iris, Anemona, Micşunica, Romanița, Panseluța sau Crizantema.

Printre numele mai puţin ştiute care se sărbătoresc de Florii sunt: Angela, Angelica (de la Angelica de pădure), Codrin, Codrina, Codruţ, Codruţa, Delia (de la Dalie), Dumitriţa (denumire populară a crizantemei), Eugenia (de la planta cu acelaşi nume).

Tot de Florii, sunt sărbătoriţi şi cei care poartă nume precum Genţiana, Gherghina (o altă denumire a Daliei), Laur, Laura, Laurenţiu, Laurian, Lauriana, Liliana, Lilian (de la liliac sau de la englezescul Lilly, pentru crin), Mălin, Mălina (de la pomul cu acelaşi nume), Romaniţa sau Veronica.