În debutul Săptămânii Naționale a Bibliotecilor, pe data de 23 aprilie 2021, la ora 13.00, Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” organizează lecturile Poeți în dialog. Invitații Memorialului sunt poeții Ioan Pintea și Paul Aretzu. Discuția va fi moderată de Lucia Țurcanu.

Evenimentul se va desfășura on-line și va putea fi urmărit pe pagina de Facebook a Memorialului Ipotești: https://www.facebook.com/Memorialul-Ipotesti-Centrul-National-de-Studii-Mihai-Eminescu-432404520184709/

IOAN PINTEA (n. 26.10.1961, Runcu-Salvei, Bistrița-Năsăud) a absolvit Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Este preot paroh la Biserica „Sfinții Trei Ierarhi”, directorul Bibliotecii Județene „GeorgeCoșbuc” Bistrița-Năsăud, redactor-șef al revistei „Mișcarea literară”.

A debutat editorial în 1985, cu un grupaj de poeme incluse în antologia Alpha ′85 (Editura Dacia). A publicat volumele de poezie: Frigul și frica (Editura Dacia, 1992); Mormântul gol (Editura Dacia, 1999); Grădina lui Ion (Editura Aletheia, 2000); Casa Teslarului (Editura Cartea Românească, 2009); 50. Poeme alese (Editura Eikon, 2011); Melci aborigeni (Editura Charmides, 2013); Față către față. Poeme alese (1992-2019) (antologie; Editura Cartier, 2019).

Poeziile sale au fost traduse în franceză, engleză, italiană, germană și maghiară. Este autor de eseuri, jurnale, convorbiri: Primejdia mărturisirii (convorbiri cu N. Steinhardt, Editura Dacia, 1993-1998; Editura Humanitas, 2006; Editura Polirom, 2009); Însoțiri în Turnul Babel (eseuri și dialoguri) (Editura Omniscop, 1995); Bucuria întrebării. Părintele Stăniloaie în dialog cu Ioan Pintea (Editura Aletheia, 2002); Admirații ortodoxe (eseuri teologice și literare) (Editura Limes, 2003); Mic jurnal discontinuu. Însemnările unui preot de țară (Editura Eikon, 2005); Jurnal discontinuu cu N. Steinhardt (Editura Paralela 45, 2007); Proximități și mărturisiri (Editura Cartea Românească, 2012). A editat, prefațat și îngrijit o mare parte din opera lui N. Steinhardt: Dăruind vei dobândi (Editura Dacia, 1994); Călătoria unui fiu risipitor (Editura Adonai, 1995); Ispita lecturii (Editura Dacia, 2000); Pledoarie pentru literatură nobilă și sentimentală (împreună cu Radu Săplăcan; Editura Cronica, 2001, 2003); Eu însumi și alți câțiva (eseuri noi și vechi) (Editura Dacia, 2001); Eseu romanțat asupra neizbânzii (Editura Timpul, 2003); Cuvinte de credință (Editura Humanitas, 2006). 

PAUL ARETZU (n. 29 mai 1949, Caracal) a absolvit Facultatea de Filologie a Universității din Craiova. Profesor de limba și literatura română și limba franceză la Școala generală din comuna Osica de Sus, la Școlile nr. 4 și nr. 5 din Caracal și la Colegiul Național „Ioniță Asan” din aceeași localitate. A fost redactor-șef al revistei „Ramuri”.

În 1971, a debutat în revista „Ramuri”, condusă de Al. Piru, iar în 1988 este inclus cu grupajul Insomnia cuvintelor în volumul colectiv Zboruri lirice (Editura Scrisul Românesc). Prima carte – Carapacea cu sunete, în apare în 1996, la Editura Eminescu. 

A publicat volumele de poezie: Orbi în Paradis (Editura Cartea Românească, 1999); Diapazonul de sânge (Editura Cartea Românească, 2000); Cartea Psalmilor (semne de iubire) (Editura Cartea Românească, 2003); Urma lui Uriel (Editura Vinea, 2006); Muntele Viu (Editura Pleiade, 2016). Este autorul câtorva cărți de critică literară: Viziuni critice(Editura Ramuri, 2005); Scara din bibliotecă (Editura Ideea Europeană, 2007); Jurnal de lecturi (Editura Scrisul Românesc, 2009). Poemele sale au fost traduse în engleză, franceză, sârbă, maghiară.