Branza topita, fie ca este sub forma de felii, la sul sau sub forma de cuburi, este des intalnita in alimentatia romanilor. Ba mai mult, ea este un aliment des utilizat si de catre cei mici.

InfoCons, Asociatia pentru Protectia Consumatorilor, a realizat un studiu pe baza etichetelor a 28 de produse tip branza topita care se gasesc in supermarket.

Acestea au fost achizitionate in mod aleatoriu si anonim de catre reprezentantii InfoCons de pe teritoriul tarii. Rezultatele, care i-au ingrijorat pe spectialisti, au dovedit ca, nu exista niciun sortiment de branza topita care sa nu contina E-uri.

Numarul de E-uri continute in produsele ce au facut obiectul studiului variaza intre 1 si 11 E-uri, astfel:
3.57% din produsele analizate au in continut 11 E-uri
7.14% din produsele analizate au in continut 8 E-uri;
14.28% din produsele analizate au in continut 7 E-uri
14.28% din produsele analizate au in continut 6 E-uri
3.57% din produsele analizate au in continut 5 E-uri
14.28% din produsele analizate au in continut 4 E-uri
35.71% din produsele analizate au in continut 3 E-uri
7.14% din produsele analizate au in continut 1 E

Cei mai multi dintre consumatori cumpara branza topita nu doar pentru gustul ei, ci si pentru textura untoasa, uniforma. Aceasta din urma nu se poate obine, insa, fara adaugarea in compozitia produsului a unor saruri de topire, cum ar fi fosfatul de sodiu (E339) si polifosfatii (E452).

Doldora si de calorii
De asemenea, 89.29% din produsele analizate au valoare energetica cuprinsa intre 205 - 283 kcal /100 g, adica extrem de mult, spune Sorin Mierlea, presedintele InfoCons.

Carbohidrati contin 57.14% din produsele analizate si au valoarea cuprinsa intre 4 - 12g / 100g. De asemenea, 50% din produsele analizate contin sare cu valori cuprinse intre 1.7 - 3.5g / 100g.

Produsele analizate contin grasimi si proteine astfel: Grasimi contin 85.71% cu valori cuprinse intre 13 - 23g / 100g si Proteine contin 89.29% cu valori cuprinse intre 7 - 16g / 100g.

25% au inscriptionate pe ambalaj informatiile referitoare la Alergeni, acestea pot fi lapte, ou sau branza.

Cum e in strainatate
In alte tari, autoritatile au inceput demult sa ia masuri pentru a-l ajuta pe consumator sa face diferenta intre branzeturile de buna calitate si cele mai putin sanatoase. Spre exemplu, in SUA - tara in care James Kraft a facut avere din vanzarea de branza topita, in prima jumatate a secolului XX - Food and Drug Administration (FDA) nu mai priveste acest aliment cu ochi buni.

In consecinta, a inceput sa schimbe modul in care el este etichetat. Asa se face ca astazi, in America, niciun aliment nu poate fi vandut sub denumirea de "branza" decat in cazul in care contine, in procent de cel putin 51%, lactate sau macar alte resturi prefacute ale acestora.

Autoritatile romane nu sunt, insa, nici pe departe atat de exigente ca cele din State Unite. In consecinta, la noi, branza topita e saraca pana si in resturi de branzeturi, dar abunda in aditivi. Sursa: ziare.com