Elevul român este asaltat cu informaţii, prin programa extrem de încărcată din sistemul nostru educaţional. Învaţă radicali, matrici, geometrii de tot felul, legi complicate în fizică, formule alambicate la chimie, texte literare dintre cele mai diverse şi altele de acest fel. Problema gravă este însă că, de cele mai multe ori, nu ştie la ce îi folosesc toate acele informaţii. Iar, atunci când dă un test de genul PISA - care pune accent tocmai pe modul în care a înţeles informaţia - elevul român este printre cei mai slabi pregătiţi din Europa.

"Să luăm matricele. Operaţiile matriciale se regăsesc adesea în economie. Să ne gândim la situaţia unui gestionar. El are rafturi, produse, categorii de produse, preţuri. Calculele matriciale sunt indispensabile în activitatea lui. Iar exemplele sunt nenumărate", arată Florin Colceag, profesor cu 20 de ani de exeperienţă în pregătirea lotului olimpic de matematică al României şi preşedinte al fundaţiei IRSCA Gifted Education, dedicată copiilor supradotaţi.

Problema cea mai mare a sistemului de educaţie românesc este că insistă pe cantitatea de informaţii şi nu pe calitatea lor. De cele mai multe ori, profesorul alege să expună (nu să explice), pentru a fi sigur că va acoperi, la final de an, întreaga cantitate de informaţie din programă.

Vremurile educaţiei

"Încă nu am renunţat la acea educaţie industrială din perioada comunistă. Atunci, sistemul de educaţie era croit pentru a construi un om bun pe banda de producţie. Acum, oamenii tind să fie înlocuiţi de roboţi, iar piaţa are nevoie de altceva de la sistemul de educaţie. Are nevoie de oameni cu capacitatea de a inova, de persoane cu viziune, de lideri. În acelaşi timp, şcoala trebuie să producă un om bun, un cetăţean bun, care să aibă respect faţă de mediu, faţă de cultură. Avem nevoie de o educaţie croită pe nevoile individuale ale copilului, pe talentul său, pe orizontul de pasiune deschis de mugurul de talent", explică profesorul.

Un proiect-pilot pentru acest tip de educaţie este Şcoala Aristotel, deschisă în urmă cu trei ani în apropiere de Bucureşti. Şcoala privată din Mogoşoaia, cu clasele I-IV, îşi propune să îl îndrume pe elev să îşi dezvolte talentele şi le predă materia într-un mod modern.

"Studiile internaţionale arată că, atunci când elevul citeşte ceva, reţine 15% din informaţii. Atunci când îi este citit ceva, reţine 5%. Dar atunci când învaţă alături de colegii săi, inspirat din practică, reţine 95% din informaţie", arată profesorul Florin Colceag, cel care îi testează pe fiecare din copiii care vor să se înscrie la această şcoală. Testarea urmăreşte descoperirea orizontului de preocupări ale copiilor şi monitorizarea inteligenței multiple, de la cea lingvistică, logico-matematică, spațială, psihomotorie sau muzicală, până la cea interpersonală și intrapersonală.

Directoarea şcolii şi, totodată, una dintre învăţătoare, Mirela Pascaru, a fost cândva cadru didactic într-o şcoală de stat. A părăsit sistemul de învăţământ pentru un timp, şi-a schimbat domeniul de activitate, iar acum a revenit le prima meserie, atrasă de o nouă experienţă, un nou stil de a preda. "Nu vom avea niciodată mai mult de 8-9 elevi într-o clasă. Eu nici nu prea stau la catedră, stau lângă ei. Elevului nu trebuie să îi fie teamă de profesor, trebuie să găsească în el un adevărat prieten. În plus, îi lăsăm să se desfăşoare: dacă un elev vrea să stea pe jos, stă pe jos. Ideea e să fie atent şi să contribuie la activitatea pe care o avem. Desigur, le spunem când depăşesc măsura cu ceva, menţinem disciplina, dar în aşa fel încât el să nu se simtă agasat", spune învăţătoarea.

Tehnica de predare de la această şcoală nu este una nouă. Principiile acestui tip de educaţie au fost formulate de un psiholog american, Joseph Renzulli, care a realizat că dezvoltarea capacităților științifice depinde în primul rând de determinările individuale, ca și de potențialul intelectual sau de creativitate, de motivația intrinsecă, de curiozitatea cognitivă și preocupările pentru un domeniu specific ale fiecărui elev în parte.

Cercetările lui Renzulli au fost continuate de un savant pe nume Reuver Feuerstein, născut în România, care, în 2011, a fost nominalizat la Premiul Nobel pentru Pace pentru merite deosebite în aplicarea principiilor educaționale în beneficiul a sute de mii de copii și adulți din întreaga lume.

"Putem începe schimbarea"

Florin Colceag crede că şi şcoala românească are mari şanse să se schimbe în bine în perioada imediat următoare. Noua lege a educaţiei a creat cadrul legal necesar schimbării, iar, cel mai important, sunt destui profesori buni care să inspire această schimbare.

"Masa critică de profesori buni, care fac această meserie din pasiune şi folosesc tehnicile potrivite pentru sistemul de educaţie, a fost atinsă. Circa 10-11% dintre cadrele didactice din România formează această masă critică. Ei sunt capabili să demareze schimbarea", arată profesorul.

Idei noi în învăţământ

- în Franţa, nota de bacalaureat depinde, în mare parte, de rezultatul unui test de ... filozofie. Astfel, elevul demonstrează, dincolo de cunoştinţele asimilate în liceu, şi cât de mult l-au maturizat toate aceste informaţii;

- în Germania, bacalaureatul se susţine pe tot parcursul anilor de liceu. Astfel, elevul nu resimte presiunea acelei luni infernale de examene;

- în Israel, creditele pot fi transferate de la o materie la alta, chiar şi în învăţământul preuniversitar. Astfel, un elev foarte bun la chimie, dar cu rezultate foarte slabe la limbi străine, de exemplu, trece clasa fără probleme. În România, dacă un elev rămâne repetent la o materie, degeaba este extrem de bun la o alta. Atunci când va repeta anul, va repeta toate materiile, chiar şi cea la care este foarte bun

- în cele mai multe dintre statele de pe Glob, s-a renunţat la examenul clasic de bacalaureat. Rezultatele acestuia nu mai erau considerate relevante în evaluarea elevului.