Adio, plombe şi asfaltare de mântuială. Compania de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale vrea să interzică printr-o lege plombarea drumurilor. Scopul? Compania de Drumuri şi Autostrăzi susţine că astfel vrea să reducă cheltuielile uriaşe cu plombe de sezon. Plombe care au umplut bugetul companiei de găuri.

După ani de zile în care parcă n-au văzut sau nu i-a interesat, oficialii de la drumuri recunosc şi ei că ceva nu este în regulă.

"Îl repari şi oricum sare plomba mai încolo. Deci, nu asta e soluţia. Să plombezi. Chiar vorbeam cu doamna ministru şi noi o să băgăm în Guvern o strategie în sensul că domne, hai să renunţăm la plombări şi când facem o întreţinere să o facem, să spunem aşa tehnic şi ştiinţific", a declarat Daniela Drăghia, director CNADNR.

Specialiştii susţin că nu există o soluţie magică pentru refacerea drumurilor. Asta pentru că reparaţiile sunt făcute româneşte, cu materiale proaste şi manoperă de mântuială.

Ministerul Transporturilor a avut la dispoziţie în ultimii zece ani nu mai puţin de 22 de miliarde de euro. Echivalentul a 5.000 de kilometri de autostradă. Teoretic. Practic, s-au construit doar 214 kilometri. Restul au fost băgaţi în întreţinerea drumurilor.

Cea mai mare parte a fondurilor ministerului au dispărut în plombele din asfalt. Din acest motiv nu au existat bani pentru investiţii, susţin analiştii.

"Îşi face un plan de acţiune şi în anul ăla începe să plombeze. Şi pune plombe de sute de mii şi milioane de euro. Nimeni nu-l controlează pe cantităţi", a declarat Gheorghe Boeru, consultant infrastructură.

Conducerea Companiei de drumuri promite că va pune căpăt acestui prost obicei prin controale în regionale.

"Aici sunt nişte cheltuieli care până acum nu puteau, să zicem, să fie controlate. Cu toate că acuma am nişte controale interne pe la regionale să vedem ce au făcut cu banii", a spus Daniela Drăghia, director CNADNR.