Schimbări majore în România la nivelul angajaților și angajatorilor, ca urmare a adoptării modificărilor la Codul Fiscal. Ce trebuie să știe toți românii care muncesc în baza unui contract part-time?

Totul are legătură cu adoptarea regimului de suprataxare a contractelor part-time.
Angajații ar putea fi obligați să declare dacă lucrează și în alte părți, pentru a evita suprataxarea. Noile restricții vor ajunge astfel să afecteze dreptul salariatului de a dispune, potrivit propriilor opțiuni, de timpul său liber fără a fi obligat să comunice cuiva sau chiar să declare pe propria răspundere că mai are sau nu alte contracte de muncă cu alți angajatori.

Măsura de suprataxare la contractele part-time, care se va aplica de la 1 august, exclude situațiile în care un angajat cumulează, din mai multe contracte, lunar, valoarea salariului minim.

Modificările aduse Codului Fiscal prevăd câteva excepții, însă, în celelalte cazuri, angajatorii ar putea să nu fie dispuși să-și asume plata diferenței potrivit art. 146 alin (59) din Codul Fiscal și să nu mai încheie contracte de muncă part-time.
elevii sau studenții care au sub 26 de ani aflați într-o formă de școlarizare;
ucenicii minori (sub 18 ani);
pensionarii care îndeplinesc condițiile de vârstă, cu excepția celor care beneficiază de pensii de serviciu sau speciale;
salariații care cumulează mai multe contracte și obțin un venit peste nivelul salariului minim, cei pentru care ministrul Finanțelor trebuie să aprobe, prin ordin, procedura de stabilire/lămurire a nivelului total al veniturilor.

S-ar putea ajunge la conflicte de muncă, dar și la o creștere a muncii la negru
Contractul de muncă part-time are același regim juridic atunci când vine vorba despre încheierea, executarea (cu excepția suprataxării), modificarea și încetarea sa. Mai exact, se bazează pe acordul părților și poate înceta în condițiile expres și limitativ prevăzute de lege, potrivit avocatnet.ro.

Ȋn cazul unui angajat cu un singur contract part-time, care nu se încadrează în excepțiile prevăzute de lege, iar nivelul salarial este inferior salariului minim brut garantat în plată, angajatorul va fi obligat să suporte diferența dacă nu se formează acordul părților pentru a înceta raportul de muncă sau dacă nu există un motiv temeinic și legal pentru concediere.

Persoanele cu astfel de contracte nu vor putea fi concediate dacă nu sunt îndeplinite condițiile legale. De aici, ar putea să rezulte conflicte de muncă, ceea ce va genera o încărcare a instanțelor de judecată.

Un alt efect al noilor reglementări poate fi externalizarea anumitor servicii pentru care nu era necesară angajarea unor salariați cu timp parțial și astfel pot crește și costurile, dar există riscul de creștere a muncii nedeclarate.

Pe lângă efectele negative ale muncii nedeclarate din punct de vedere fiscal și al asigurărilor sociale, este clar că vor fi ignorate și riscurile privind accidentele de muncă și securitatea și sănătatea lucrătorilor.