Valul de caniculă care a lovit România de mai multe săptămâni aduce cu el și efecte secundare. Un nou tip de țânțar, extrem de periculos din perspectiva bolilor transmise, este la granița țării.

Țânțarul-tigru a ajuns la granița României, venind dinspre zona de sud-est și pătrunderea pe teritoriul țării este inevitabilă, spun specialiștii.

Schimbările climatice modifică arealul de dezvoltare a insectelor. Este și cazul țânțarului-tigru, care este purtător al unor boli tropicale extrem de periculoase.

"Au fost depistate cazuri izolate de țânțari-tigru mai ales în depozitele de anvelope uzate. Este cea mai sigură metodă de transport pentru această specie de țânțari. Țânțarul-tigru va ajunge în curând și la noi, nu putem scăpa. Lipsa ploilor ajută totuși la limitarea invaziei", a declarat pentru Realitatea TV biologul Constantin Răduţu.

O specie de ţânţar, numită Aedes albopictus sau "Asiatic Tiger", purtătorul meningitei West Nile, dar şi al altor boli transmisibile la om, a ajuns în Europa şi s-ar putea stabili în România.

Ţânţarul-tigru poate fi purtătorul a peste 20 de virusuri, dintre care 7 sunt periculoase pentru om. Între aceştia şapte se numără şi virusul Chikungunya şi virusul Denga, care provoacă febra Denga, boală infecţioasă declanşată de diferite virusuri din grupa arbovirusurilor.

Denga este transmisă omului prin înţepătura de ţânţar. Această este o boală endemică, survenind în epidemii în numeroase regiuni calde ale globului în principal (Asia de Sud-Est, Pacific, Africa, America Centrala si de Sud, Caraibe).

Denga se declanşează în mod obişnuit între a cincea şi a opta zi după înţepătură, manifestându-se ca o stare gripală cu o febră ridicată şi cu dureri difuze.

A doua zi apare o erupţie eritematoasă cutanată. După o remisiune de o zi, simptomele se reiau, apoi survine vindecarea în vreo zece zile, lăsând bolnavul într-o stare de mare oboseală. O altă formă a bolii, denga hemoragică, provoacă hemoragii cutanate, viscerale şi digestive; ea este uneori mortală.

Virusul vine în patru variante sau serotipuri. Odată vindecat de un anumit serotip, pacientul moşteneşte imunitate pe viaţă la acesta, dar şi o vulnerabilitate crescută la complicaţii dacă se infectează cu unul din celelalte serotipuri. Scenariul cel mai sumbru este cel al febrei denga hemoragice, care poate fi letală în primele 24-48 de ore fără măsurile corespunzătoare, cu o rată mare a mortalităţii. În acest caz, simptomele tipice de răceală, migrene şi febră mare sunt înlocuită de dureri abdominale severe, probleme de respiraţie, sângerări şi agitaţie.

Tratamentul vizează scăderea febrei şi a durerilor. Prevenirea constă, în principal, în protecţia faţă de înţepăturile de ţânţari. Pe de altă parte, specialiştii epidemiologi români sunt de părere că indiferent dacă ţânţarii vor încerca să supravieţuiască în această parte a Europei, aceştia nu vor rezista pe termen lung, din cauza schimbărilor climatice din următorii ani. Aşadar, deşi Aedes albopictus s-ar putea stabili pentru un an în România, specia de insecte purtătoare de viruşi ar muri în doi-trei ani.