Pandemia de COVID-19 ne-a silit să acordăm o atenţie sporită igienei şi dezinfectanţilor ca mijloace de ţinere la distanţă a bolilor infecţioase. Specialiştii atrag atenţia că aproximativ 30% din aceste boli ar putea fi prevenite dacă se respectă regulile de igienă.

Însă nu toate substanţele dezinfectante sunt la fel, unele au efect asupra virusurilor, în timp ce altele combat doar bacteriile. „Studiile au demonstrat faptul că infecţiile sunt cea mai frecventă cauză de deces în întreaga lume. O treime din totalul populaţiei moare din cauza efectelor provocate de acestea. Printre cel mai des întâlnite şi mai periculoase sunt infecţiile cu virusul HIV, virusul hepatitei B, C virusul gripal şi mai nou coronavirus, iar lista este foarte lungă“, explică biologul Atena Ivaşcu.

Dezinfectarea mâinilor nu înlocuieşte igienizarea cu apă şi săpun Atena Ivaşcu mai spune că, potrivit studiilor în domeniu, 30% din toate bolile infecţioase ar putea fi prevenite dacă s-ar respecta regulile de igienă a mâinilor, mai ales când intrăm în contact cu alte persoane sau obiecte din spaţii publice. „Igiena include atât spălarea mâinilor, cu apă şi săpun, cât şi dezinfecţia acestora. Această pandemie ne-a demonstrat că, menţinută corect în viaţa de zi cu zi, igiena ne poate salva viaţa. Fie că suntem pacient, personal din unităţile sanitare, elevi sau cadre didactice, cu toţii trebuie să ne protejăm”, subliniază biologul.

Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, 90% din toţi agenţii patogeni cunoscuţi sunt virusuri. „Cam jumătate din infecţii pot fi provocate de aceste creaturi minuscule. Dacă ne referim, de exemplu, la un cabinet de medicină dentară, ar fi extrem de relevante virusul hepatitei B, HIV, virusul herpes şi virusurile gripale. Virusurile sunt periculoase deoarece pot ocoli mecanismele de apărare ale corpului, aşezându-se liniştit în celula-gazdă şi aşteptând momentul potrivit pentru a deveni active. Multe virusuri pot rămâne în organism pe întreaga durată de viaţă a purtătorului”, mai spune biologul.

Ce conţine un dezinfectant de calitate pentru mâini Ca şi alte virusuri, şi cel care produce COVID-19 este sensibil la substanţele dezinfectante care conţin alcool, acesta fiind motivul pentru care specialiştii Organizaţiai Mondiale a Sănătăţii au recomandat utilizarea soluţiilor care conţin 70% alcool, atât pentru dezinfectarea mâinilor, dar şi pentru suprafeţe. „Eficienţa biocidă a produsului dezinfectant destinat mâinilor şi pielii depinde atât de formula utilizată, cât şi de calitatea alcoolului, care trebuie să aibă o puritate ridicată. Un dezinfectant de calitate conţine şi alte ingrediente pe lângă alcool, care sunt necesare anihilării efectelor negative pe care alcoolii le au asupra pielii  - iritaţie, uscăciune - cum ar fi substanţe hidratante, de îngrijre şi catifelare a pielii, permiţând utilizarea frecventă a produsului fără a produce usturimi, uscăciune şi chiar arsuri ale acesteia, în cazul pielii sensibile, a utilizărilor frecvente. O cantitate foarte mare de alcool poate usca pielea şi distruge bariera protectoare a acesteia”, atrage atenţia biologul.

Cât priveşte suprafeţele, acestea pot fi curăţate atât cu soluţii care conţin alcooli, folosite mai ales în situaţii de dezinfecţie rapidă, fie soluţii fără alcooli, dacă este vorba despre suprafeţe sensibile şi care se mătuiesc sub acţiunea acestora.

Produse igienizante vs produse dezinfectante
Biologul Atena Ivaşcu explică în ce constă diferenţa între un produs dezinfectant şi unul igienizant atât pentru mâini, cât şi pentru suprafeţe: „Produsele destinate dezinfecţiei mâinilor - care sunt denumite şi antiseptice - sunt destinate atât dezinfecţiei în scop igienic, cât şi în scop chirurgical, fiind testate în conformitate cu norme diferite. Produsele „igienizante” sunt  testate numai în conformitate cu activitatea produsului în scop igienic. Fiecare activitate biocidă este testată conform unei anumite norme europene, iar în cazul produselor igienizate pentru mâini aceasta este norma europeană SR EN 1500”.

Referitor la celelalte produse cu acţiune dezinfectantă destinate dezinfecţiei suprafeţelor care sunt încadrate ca produsele dezinfectante sau igienizante, biologul spune că se impun câteva precizări. „Denumirea de igienizant a fost utilizată până nu demult în asociaţie cu produsele cosmetice. Ulterior, după apariţia infecţiei cu COVID-19, foarte multe soluţii, geluri, produse sub formă de spray sau şerveţele au fost înregistrate ca produse cu acţiune igienizantă, fiind folosit acest termen mai general pentru a denumi produse cu acţiune biocidă care sunt destinate domeniului casnic şi colectivităţilor, şi mai puţin domeniului medical, care necesită mai multe testări efectuate in condiţii diferite de celelalte”, explică biologul.

La ce să fim atenţi când cumpărăm produse dezinfectante
Cornelia Bădescu, director general la o firmă de import şi distribuţie produse de dezinfecţie, spune că perioada imediat următoare declanşării pandemiei, cererile de produse dezinfectante au crescut atât din partea utilizatorilor profesionişti, cât şi din partea celor casnici. „Începând cu luna februarie, s-a observat o creştere semnificativă a cererii pentru aceste produse cu cel puţin 50% mai mare faţă de luna precedentă. Analizând pe termen lung, aş menţiona că este vizibilă creşterea interesului pentru curăţenia şi dezinfecţia suprafeţelor, obiectelor, echipamentelor pe care le folosim zi de zi - telefon, laptop, tablete”, mai spune directoarea.

Aceasta adaugă că, atunci când vrem să achiziţionăm un produs de dezinfecţie ar trebui să fim atenţi la ce scrie pe etichetă: „Dacă pe aceasta se menţionează, de exemplu, efectul virucid, este obligatoriu să fie trecute tulpinile şi testul specific activităţii virucide. În cazul în care pe eticheta produsului se menţioneză efect bactericid, aceasta trebuie justificată prin tulpinile şi standardele de testare etc. Informaţiile cele mai importante se referă la denumire, categoria de produs, aria de aplicare - medical, veterinar, domeniul alimentar, casnic, activitatea biocidă, adică pe ce acţionează produsul, care poate fi bactericidă, inclusiv micobactericidă, adică testat pe micobacterii, sau virucidă - virusul hepatitei B, C, HIV, coronavirus, adenovirus, norovirus, poliovirus, herpes virus - timpii de acţiune, ingredientele formulei chimice, gradul de periculozitate, forma de condiţionare, datele producătorului şi/sau ale importatorului/distribuitorului autorizat”.

Sursa: adevarul.ro