Ei bine, poti da vina pe parintii tai. Cantitatea de cafea pe care o consumi - si cat de des o bei - se reduce la mostenirea genetica, potrivit unui studiu de la Harvard, publicat la inceputul acestei luni in jurnalul Molecular Psychiatry.

Cercetatorii au analizat 120.000 de bautori de cafea de la nivel mondial si au gasit sase variante genetice responsabile pentru pofta de cafea. Primele doua variante sunt puse in corespondenta cu genele legate de metabolismul cafeinei si a doua pereche sunt aproape de genele BNDF si SLC6A4, care au fost legate de alte dependente, cum ar fi fumatul.

„Se crede ca aceste gene joaca un rol in efectele legate de recompensa ale cofeinei", spune autorul studiului, Marilyn Cornelis, un cercetator asociat in cadrul departamentului de nutritie de la Scoala de Sanatate Publica Harvard. Dar ultimele gene au fost cele mai surprinzatoare pentru oamenii de stiinta. Aceste gene au fost strans legate de metabolizarea glucozei si a lipidelor (cu alte cuvinte, glicemia si colesterolul), ceea ce poate explica de ce studiile anterioare au descoperit ca bautorii de cafea tind sa aiba niveluri mai ridicate de glucoza in sange, dar au un colesterol scazut si o tensiune arteriala scazuta.

Ce inseamna acest lucru, mai exact? Oamenii cu aceste variante genetice sunt mai predispusi sa metabolizeze cafeina rapid, ceea ce explica de ce unii oameni pot da gata un cappucino la ora 18.00 si tot mai pot dormi ca niste bebelusi, in vreme ce alte persoane se rasucesc in pat toata noaptea, chiar si atunci cand au baut o ceasca de cafea dupa masa de pranz.

Cercetatorii care au studiat sanatatea cardiovasculara spun ca o ceasca de cafea fiarta la ibric ar putea fi explicatia pentru care locuitorii din insula greceasca Ikaria ajung la respectabila varsta de 90 de ani. “Cafeaua greceasca fiarta la ibric este bogata in polifenoli si antioxidanti si contine doar o cantitate moderata de cofeina, avand mai multe beneficii in comparatie cu alte bauturi pe baza de cafea”, spune medical Gerasimos Siasos.