Gripa nu este doar o simplă răceală. Deși majoritatea oamenilor se recuperează fără complicații, pentru anumite persoane, gripa poate fi fatală. Descoperă care sunt simptomele acestei boli, cine este mai vulnerabil la complicații și când este necesar să soliciți ajutor medical de urgență.

Anual, până la 20% din populație contractează gripa. Unele persoane nu prezintă simptome, însă altele dezvoltă simptome de severitate variabilă. Chiar și cei care nu manifestă simptome evidente pot transmite virusul altora.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), din cele peste un miliard de cazuri raportate anual, între 3 și 5 milioane sunt forme severe. Această infecție respiratorie poate cauza până la 650.000 de decese în fiecare sezon.

Simptomele gripei
Majoritatea persoanelor infectate dezvoltă simptomele clasice ale gripei, cu intensitate ușoară până la moderată, potrivit Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC). Perioada de incubație a gripei, adică timpul de la infectare până la apariția primelor simptome, variază între una și patru zile, cu o medie de două zile.

Spre deosebire de răceală, ale cărei simptome apar treptat și cresc lent în intensitate, gripa debutează brusc și intens. Starea de rău se instalează rapid și poate fi destul de severă.

Simptomele comune ale gripei includ:
- Stare generală de rău
- Febră de peste 38°C
- Frisoane
- Oboseală
- Amețeli
- Dureri de cap
- Dureri în gât
- Dureri musculare
- Tuse seacă
- Nas înfundat sau care curge
- Apetit scăzut
- Greață și vărsături, mai frecvent la copii

În formele necomplicate de gripă la adulți, simptomele sistemice se ameliorează în câteva zile, deși durerea în gât și rinoreea pot persista mai multe zile, iar tusea seacă și oboseala pot continua să dureze câteva săptămâni.

Cine este mai predispus la complicații
Unele persoane pot prezenta simptome mai severe ale gripei, fie din cauza infecției cu virusul gripal, fie ca urmare a unei infecții secundare, de obicei bacteriene (cum ar fi cu Streptococcus pneumoniae sau Staphylococcus aureus). Aceste infecții pot duce frecvent la pneumonie, care poate fi fatală.

Alte complicații grave ale gripei includ miocardita și encefalita, inflamații care afectează mușchiul inimii și, respectiv, creierul.

Grupurile cu risc crescut de complicații asociate gripei includ:
copiii sub 5 ani (în special cei sub 2 ani);
persoanele sub 18 ani care urmează tratamente cu aspirină sau salicilați;
persoanele cu afecțiuni cronice, precum diabetul, bolile pulmonare cronice, bolile cardiovasculare, hepatice sau hematologice;
persoanele de 65 de ani și peste;
femeile însărcinate;
persoanele cu un indice de masă corporală (IMC) de 40 sau mai mare;
cei care locuiesc în azile sau centre de îngrijire pe termen lung;
persoanele cu un sistem imunitar slăbit din cauza unor afecțiuni sau tratamente imunosupresoare.

Dacă faci parte dintr-un grup de risc, este recomandat să consulți medicul de familie la primele semne de gripă. Medicul îți poate prescrie antivirale, care sunt cele mai eficiente dacă sunt administrate în primele 48 de ore de la debutul simptomelor. Acestea pot scurta durata bolii, reduce severitatea simptomelor și scădea riscul de complicații.

Când să soliciți asistență medicală de urgență

Adulții ar trebui să ceară ajutor medical de urgență dacă simptomele gripei includ oricare dintre următoarele:
dificultăți de respirație sau respirație rapidă;
dureri în piept sau abdomen;
amețeli bruște sau severe;
pierderea cunoștinței (leșin);
stări de confuzie;
vărsături severe sau persistente.
Un semnal de alarmă este și o evoluție neobișnuită a gripei, când simptomele par să se amelioreze, dar apoi reapar, însoțite de tuse și febră mai ridicată. Acest lucru poate indica o complicație sau o infecție secundară, cum ar fi pneumonia.

Când să soliciți asistență medicală de urgență pentru copii

Copiii mici fac parte din categoriile cu risc crescut de complicații din cauza gripei. Este important să ceri ajutor medical imediat dacă sugarul sau copilul manifestă oricare dintre următoarele simptome:
dificultăți de respirație sau respirație rapidă;
cianoză (piele sau mucoase cu o tentă albastră);
febră însoțită de erupție cutanată;
consum redus de lichide;
pierderea poftei de mâncare;
dificultăți în a se trezi;
lipsă de energie;
absența lacrimilor în timpul plânsului;
scăderea numărului de scutece ude.

De asemenea, o situație alarmantă este când simptomele gripei par să se amelioreze, dar apoi reapar, însoțite de febră mai mare și o agravare a tusei.

Cum recunoști pneumonia, o complicație frecventă a gripei
Pneumonia, o inflamație a căilor respiratorii mici din plămâni, este o complicație gravă a gripei. Aceasta poate fi cauzată fie de virusul gripal care afectează direct țesutul pulmonar, fie de o infecție bacteriană secundară. Pneumonia bacteriană apare, de obicei, la câteva zile după instalarea simptomelor gripale inițiale.

Indiferent de cauză, inflamația perturbă schimbul normal de oxigen și dioxid de carbon la nivelul plămânilor. Pneumonia poate fi fatală, mai ales pentru persoanele cu risc crescut sau dacă nu este tratată corespunzător.

Solicită imediat ajutor medical dacă prezinți simptome de pneumonie, precum:
tuse severă, productivă în cazul pneumoniei bacteriene și uscată în cazul pneumoniei virale;
dificultăți de respirație sau respirație rapidă;
febră persistentă, de peste 39°C;
frisoane intense sau transpirații;
dureri în piept.

Pneumonia este deosebit de periculoasă pentru vârstnici, pentru cei cu afecțiuni cronice ale inimii sau plămânilor, și pentru persoanele cu un sistem imunitar slăbit.

Informațiile din acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cere sfatul medicului pentru un diagnostic și tratament adecvat.