Virusii preferă să atace iarna. Modul de transmitere a virusilor poate explica preferința lor pentru iarnă.

Virusurile sunt peste tot și fac furori de milioane de ani. Nici o formă de viață nu este cruțată, mai ales nu omul. De la SIDA la SARS (= sindrom respirator acut sever), la variola și hepatita C, bolile virale au populații decimate și alimentează constant spectrul catastrofei de sănătate. Alții, însă, sunt mai frecventi și mai puțin periculosi pentru sănătate.

„Starurile” reale ale iernii sut gripa sigastroenterita. Pragul lor epidemic este atins în mod sistematic în acest sezon, marcat de frig și nivelul scăzut de soare. Dar ce rol joacă climatul în apariția acestor vârfuri epidemice? Există mai multe virusuri în aer? Organismul nostru este mai fragil?

Virusii preferă să atace iarna
Înainte de a răspunde la toate aceste întrebări, trebuie să ne amintim cât de vastă este lumea virusurilor. Necunoscut până la sfârșitul secolului al XIX-lea, rămâne astăzi în mare parte un teren neexplorat, din cauza lipsei resurselor tehnice suficiente. De fapt, s-au făcut puține cercetări cu privire la ecologia virală a aerului, precum și modul în care aceste entități interacționează cu mediul înconjurător. Se știe, însă, că unele virusuri sunt transmise în primul rând prin aer, în timp ce pentru altele este contactul care este decisiv. Acest lucru se datorează de fapt morfologiei virusurilor.

Practic, toate au un mod de operare identic: virusul intră în organism, intră într-o celulă și eliberează materialul său genetic în interiorul său. Acest material forțează apoi celula parazită să facă sute de copii ale virusului care se vor acumula în interiorul său. Când sunt suficiente virusuri, părăsesc celula în căutarea altei prazi.