Procesul de reabilitare termică demarat în 2008 a jucat un rol important în educarea populaţiei cu privire la confortul termic al locuinţelor pe care le ocupă. Cu toate acestea, folosirea intensă a termosistemelor pe bază de polistiren a dus la ignorarea sistemelor alternative de izolare

Pe o piaţă cu un consum în scădere constantă, producătorii de materiale pentru construcţii au investit sume considerabile în dezvoltarea de produse noi care să-i diferenţieze de concurenţă. Renovările şi reabilitarea termică a locuinţelor reprezintă, de câţiva ani, unica gură de oxigen pentru mulţi producători, motiv pentru care şi noile produse puse pe piaţă s-au îndreptat în această direcţie. Chiar dacă izolaţiile pe bază de polistiren au cunoscut îmbunătăţiri considerabile în ultimii ani, pe piaţă există şi soluţii alternative care pot face diferenţa în timp. Câteva exemple sunt plăcile minerale termoizolatoare, spuma poliuretanică rigidă, panourile metalice termoizolante, vata minerală bazaltică şi noile tipuri de cărămidă ce nu mai necesită termoizolare.

„Românii aleg termosistemele pe bază de polistiren în primul rând din cauza preţului mic, dar şi pentru că nu cunosc celelalte sisteme de termoizolaţie, care pot fi mai performante şi mai durabile. În ţările nordice, spre exemplu, se folosesc foarte mult faţadele ventilate care permit eliminarea umidităţii. Gradul de confort termic este similar între diferite sisteme de termoizolaţie, spre exemplu vata minerală are o conductivitate termică cu doar 10%-15% mai bună decât polistirenul, dar nu contează atât de mult aceste diferenţe, cât durabilitatea produsului utilizat“, spune Emilia-Cerna Mladin, preşedintele Asociaţiei Auditorilor Energetici pentru Clădiri. Drept dovadă a apetenţei românilor pentru polistiren stă structura vânzărilor de materiale termoizolante din 2012. Din cele 4,3 milioane de metri cubi de materiale termoizolante vândute, peste jumătate reprezintă produse din polistiren. Integral pe capital.ro