Mai puține decizii luate în unanimitate de statele membre pentru a evita blocajele, mai multă putere în Parlamentul European: europarlamentarii vor adopta propunerile de reforme ale UE, menite să alimenteze dezbaterea legată de perspectivele de extindere.

„În prezent nu suntem pregătiți pentru lumea mai brutală în care am intrat și nici pentru necesitatea absolută a unei Uniuni Europene lărgite la 35 sau 37 de state membre”, a adăugat europarlamentarul belgian Guy Verhofstadt, reprezentantul Renew Europe (centriști și liberali) în cadrul unei dezbateri.

Textul scris de cei cinci aleși - inclusiv patru germani - reprezentând diferite grupuri politice, pledează pentru o revizuire a tratatelor și solicită Consiliului European să convoace o convenție.

Unele dintre sugestiile sale, cum ar fi sfârșitul regulii unanimității în anumite domenii de luare a deciziilor, fac ecou cu cele ale unui raport al experților franco-germani publicat în septembrie.

Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a plasat din nou dezbaterea privind extinderea blocului comunitar în fruntea agendei europene. Se așteaptă ca statele membre să decidă în decembrie cu privire la deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina și Moldova și acordarea statutului de candidat Georgiei.

Se propune ca unanimitatea să fie înlocuită cu un vot cu majoritate calificată consolidată (cel puțin patru cincimi din membrii Consiliului reprezentând state membre care reunesc cel puțin 50% din populația europeană) în materie de impozitare.

De asemenea, se pledează pentru un drept real de inițiativă legislativă pentru Parlamentul European și pentru o „uniune de apărare cuprinzând unități militare și o capacitate permanentă de desfășurare rapidă, sub comanda operațională a Uniunii”.

„Trebuie să fim capabili să ne apărăm, ceea ce nu este cazul astăzi”, a subliniat un alt co-raportor, Sven Simon (PPE, dreapta).

„Nu avem timp de pierdut (...) Trebuie să ne trezim”, a continuat el, referindu-se la posibilitatea unei reveniri la putere a lui Donald Trump și la teama unei retrageri a Statelor-Unite-NATO, care ar determina Europa să își pierde „umbrela nucleară” americană.

Cu toate acestea, s-au ridicat voci împotriva acestor propuneri, în rândurile partidelor suveraniste și de extremă dreapta, în special, dar și în țări precum Polonia.

Alesul italian Antonio Maria Rinaldi (Lega, extrema dreapta), a criticat un text care era „absolut inacceptabil și periculos”, o amenințare la adresa „suveranității naționale”.

Compatriotul său din partidul postfascist Fratelli d'Italia (grupul ECR) Carlo Fidanza a denunţat dorinţa de a face din UE un „super-stat” şi „utopii anti-naţionale”.

„Cine crezi că ești, ca să te plasezi deasupra Statelor?”, a mai criticat polonezul Ryszard Antoni Legutko (din partidul naționalist PiS, grup ECR).

În Polonia, chiar și Donald Tusk, candidat propus pentru funcția de prim-ministru de către forțele pro-europene acum majoritare în Parlamentul polonez, și-a exprimat opoziția față de text.

„Toți parlamentarii polonezi care lucrează cu mine vor vota împotriva raportului și a amendamentelor”, a declarat Tusk presei din Varșovia.

Europa „are nevoie de îmbunătățiri în multe domenii, dar cea mai prostească cale ar fi adoptarea acestui entuziasm foarte naiv pentru integrare”, a spus el.