Foştii torţionari condamnaţi definitiv în instanţă pentru săvârşirea unor fapte în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 vor fi obligaţi să plătească despăgubiri reprezentând minimum 25% din venitul lunar, banii urmând a intra într-un fond special gestionat de Ministerul Muncii.

Ministerul Justiţiei a lansat luni în dezbatere publică proiectul de lege privind stabilirea plăţii unor despăgubiri în sarcina persoanelor condamnate definitiv pentru săvârşirea unor fapte împotriva persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată la data de 6 martie 1945.

Potrivit unui comunicat al MJ, prin acest proiect se propune instituirea unei sancţiuni pecuniare, cu titlu de despăgubire, complementară sancţiunii penale, care să fie plătită lunar de persoanele condamnate definitiv pentru săvârşirea unor fapte în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, indiferent de forma de participaţie penală, care au avut ca urmare moartea, vătămarea corporală sau producerea unei dureri ori suferinţe puternice, fizice ori psihice persoanelor persecutate de regimul totalitar comunist.

În acest sens, a fost prevăzută constituirea unui fond destinat plăţii drepturilor cuvenite, potrivit legii, persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată la data de 6 martie 1945, fond ce va fi alimentat din sumele plătite cu titlu de despăgubire de foştii torţionari condamnaţi definitiv.

Fondul este gestionat de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

Hotărârea definitivă de condamnare se comunică de instanţa de executare Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

Proiectul prevede că despăgubirea se stabileşte de instanţa de judecată, prin hotărârea de condamnare a persoanei vinovate.

Prin hotărârea de condamnare instanţa de judecată stabileşte durata pentru care se dispune plata despăgubirii, precum şi cuantumul lunar al despăgubirii.

De asemenea, proiectul prevede că durata pentru care se dispune plata despăgubirii nu poate fi mai mică de doi ani iar cuantumul lunar al despăgubirii nu poate fi mai mic de 25% din venitul lunar net al persoanei condamnate şi nici mai mare de 50% din acest venit.

Prin venit lunar net, în sensul proiectului, se înţelege venitul net provenit din pensii, salarii, chirii, drepturi de autor şi alte venituri lunare periodice.

Raţiunea instituirii unor limite (minimă şi maximă) este justificată pe de o parte de eliminarea posibilităţii stabilirii unor despăgubiri simbolice şi, pe de altă parte, de necesitatea asigurării unui minim de venituri pentru persoana condamnată.

La stabilirea cuantumului despăgubirii şi a duratei măsurii, instanţa are în vedere criterii precum: fapta săvârşită, poziţia deţinută de persoana condamnată în aparatul de represiune al regimului totalitar comunist, amploarea activităţii acesteia, măsura în care prin activitatea desfăşurată de aceasta au fost lezate drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanelor.

În vederea garantării executării obligaţiei de plată a despăgubirilor, procurorul ori, după caz, instanţa de judecată va dispune poprirea asupra veniturilor lunare ale persoanei condamnate, în condiţiile Codului de procedură penală. Sursa: AGERPRES.ro