Secțiile de votare din România s-au deschis la ora 07:00 până la ora 21:00, când se vor închide oficial urnele și vor fi publicate exit-poll-urile. Românii sunt așteptați la vot pentru a alege cine îi va reprezenta în Parlament pentru următorii patru ani.    

În urma alegerilor, vor fi aleși 466 de parlamentari: 330 de deputați și 136 de senatori.

Candidaturile depuse la alegerile parlamentare de partidele politice, alianțele electorale și organizațiile minorităților naționale au fost înregistrate de BEC. Candidații pot opta să se înscrie pe listele unui partid sau alianțe politice sau să candideze independent, dar nu pot figura simultan pe ambele liste. Fiecare candidat poate alege între Camera Deputaților și Senat, fără a putea candida pentru ambele funcții sau în mai multe circumscripții.

Parlamentul României, format din Camera Deputaților și Senat, are rolul de autoritate legiuitoare supremă, având responsabilități esențiale, precum adoptarea legilor, aprobarea bugetului, controlul guvernului și ratificarea tratatelor internaționale.

Pentru a accede în Parlament, partidele politice trebuie să obțină cel puțin 5% din voturile valabil exprimate la nivel național.

Sistemul electoral este bazat pe reprezentare proporțională, folosind liste închise. Fiecare partid sau alianță prezintă o listă de candidați pentru fiecare circumscripție electorală, iar numărul de mandate este alocat proporțional cu voturile obținute, conform metodei D’Hondt.

Camera Deputaților are 42 de circumscripții – una pentru fiecare județ, municipiul București și diaspora.

Senatul este alcătuit din 43 de circumscripții, inclusiv una pentru diaspora. Numărul de mandate variază în funcție de populația fiecărei circumscripții.

Deși ambele camere fac parte din Parlament și participă la procesul legislativ, atribuțiile senatorilor și deputaților sunt diferite. 

Ce este Parlamentul și ce atribuții are
Parlamentul României este legislativul național bicameral, format din Camera Deputaților și Senat și reprezintă autoritatea supremă în procesul legislativ al țării.

Instituția parlamentară își are originea în Regulamentele Organice din 1831-1832 și a fost consolidată prin Constituția din 1866. De-a lungul istoriei, Parlamentul a jucat un rol central în adoptarea unor acte importante, precum Declarația de Independență din 1877 și legile pentru unirea provinciilor românești. În perioada comunistă, a funcționat ca o adunare unicamerală formală, subordonată regimului. După 1989, prin Constituția din 1991, Parlamentul și-a recăpătat statutul democratic.

În prezent, Parlamentul adoptă legi constituționale, organice și ordinare, fiind responsabil și pentru aprobarea bugetului de stat, controlul activității guvernamentale și ratificarea tratatelor internaționale. Alegerile parlamentare se desfășoară pe baza unui sistem proporțional, iar mandatele sunt repartizate conform voturilor obținute de partide sau candidați independenți.

Fiecare cameră are atribuții specifice. De exemplu, după modificarea Constituției în 2003, una dintre camere este desemnată drept „cameră decizională”, având ultimul cuvânt asupra unui proiect de lege.

O inițiativă legislativă poate fi propusă de parlamentari, guvern sau cetățeni (minim 100.000 dintr-un sfert dintre județele țării). Proiectul de lege este analizat mai întâi de o cameră, iar apoi de cealaltă. Decizia finală este luată de camera decizională, după care legea este promulgată de președinte și publicată în Monitorul Oficial.