O aplicație unică în România, care poate fi descărcată gratuit pe un telefon mobil sau tabletă și care este dedicată sprijinirii pacienților oncologici, a fost lansată recent și prezentată miercuri la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității 'Babeș-Bolyai' (UBB) din Cluj-Napoca.

Aplicația, denumită APSCO, este disponibilă în limbile română și maghiară și poate fi folosită pentru autoevaluarea stării psihice de către pacienții care suferă de o formă de cancer. De asemenea, aplicația conține o serie de informații care pot fi utile pacienților în efortul lor de a face față bolii din punct de vedere psihic.

Degi Csaba, care este coordonatorul proiectului, a explicat miercuri, într-o conferință de presă, cum funcționează aplicația, care utilizează așa numitele „termometre emoționale". Acest instrument este deja cunoscut în țările vestice, mai ales în Marea Britanie, și a fost folosit la crearea aplicației APSCO.

„Am lansat aplicația APSCO, care este unică, în limbile română și maghiară, și care poate fi descărcată gratuit pe tablete sau telefoane mobile din Google Play. Aplicația este primul instrument computerizat de screening automatizat al distresului oncologic, care este un fel de stres generat de boală, pentru pacienții cu cancer, aparținători și medici. Are un modul de autoevaluare, iar bolnavul își poate monitoriza nivelul de distres astfel încât să vadă dacă acesta este sau nu critic. Aplicația te ajută să știi unde este limita în suferința psihologică, nivel de la care ai nevoie de resurse de ajutor în plus", a spus Degi Csaba.

Potrivit Agerpres, aplicația, odată instalată pe un telefon mobil sau tabletă, necesită un efort de aproximativ un minut pentru completarea unor informații pe baza cărora softul face un calcul care arată pacientului care este starea sa psihică.

Astfel, pacientul trebuie să bifeze în aplicație, pe o scală de la 1 la 10, pentru fiecare din cele patru termometre emoționale care indică nivelul de stres, anxietate, depresie și furie, iar pe baza datelor introduse aplicația indică nevoia de ajutor a pacientului.

Sociologul clujean a explicat că utilizarea acestei aplicații nu reprezintă în sine o terapie, ea putând fi comparată cu acele instrumente care ajută, de exemplu, pacienții cu diabet să își monitorizeze nivelul glicemiei. Degi Csaba a insistat pe importanța faptului că pacienții trebuie să primească sprijinul unui psiholog specializat în acest domeniu de susținere a bolnavilor de cancer.

De asemenea, aplicația conține și are o bază de date cu informații legate de asociațiile, grupurile de suport sau datele de contact ale unor institute medicale din toată țara.

O altă practică care ar putea fi introdusă în spitalele oncologice din România este completarea de către pacienți a unui chestionar, în timpul petrecut de aceștia în sălile de așteptare, care să le ofere psihologilor informații utile despre pacienții lor de cancer. Degi Csaba a subliniat că în România există o prea mică preocupare pentru nivelul de distres înregistrat de pacienții cu cancer, care reprezintă de fapt un element foarte important în lupta lor cu boala și căruia ar trebui să i se acorde o importanță mai mare. El a explicat că în institutele oncologice din țară există puțini asemenea psihologi specializați în susținerea pacienților de cancer, excepție făcând Capitala.

„Ideal ar fi ca aceste institute să fie dotate cu tablete ieftine, iar pacienții care așteaptă să își evalueze rapid starea. Iar când intră la cabinetul medicului acesta are toate datele la îndemână, să știe care este starea psihică a pacientului (...) În România, distresul oncologic nu este o prioritate, nu este tratat, este ceva auxiliar. Am constatat că procentul pacienților cu cancer care prezintă depresie clinică și simptome de anxietate este uriaș și este de peste 45%", a mai spus Degi.

Echipa care a dezvoltat aplicația APSCO lucrează la acest proiect din anul 2001, când a fost începută, în patru institute oncologice din România, o cercetare asupra nevoilor psihologice ale bolnavilor de cancer. Până în prezent au fost evaluați peste 1.200 de pacienți.

Cercetarea a fost finanțată de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării, cu recomandarea Ministerului Sănătății.