Complicatiile artritei reumatoide. Artrita reumatoidă este cea mai frecventă dintre diferitele forme de reumatism inflamatoriu cronic, grupate sub denumirea de „artrită cronică”. Face parte din ceea ce se numește boli autoimune, boli în care imunitatea atacă corpul persoanei. De asemenea, este o boală a sistemului care nu ajunge întotdeauna doar la articulații, dar uneori și alte zone ale corpului.

Aceasta provoacă inflamația mai multor articulații simultan, care se umflă, devin dureroase și sunt limitate în domeniul lor de mișcare. Fără tratament, aceste articulații tind să se deformeze treptat în timp. Artrita reumatoidă afectează cel mai frecvent mâinile, încheieturile, genunchii și articulațiile mici ale picioarelor. În timp și uneori de la debutul bolii, umerii, coatele, gâtul, maxilarele, șoldurile și gleznele pot fi de asemenea afectate.

Evoluția artritei reumatoide este greu de prevăzut. În multe cazuri, se dezvoltă în pusee, intersectate cu perioadele în care simptomele cad sau chiar dispar temporar. De regulă, boala tinde să se înrăutățească, să atingă și să afecteze tot mai multe articulații. Dacă nu este tratată corespunzător, artrita poate deveni foarte invalidantă în 20% din cazuri. Cu toate acestea, în 10 până la 15% dintre persoanele afectate recent, boala se poate opri pentru totdeauna sau pentru ani, în mod spontan, și mai mult prin tratamente recente.

Artrita reumatoidă este o boală autoimună: sistemul imunitar atacă membrana sinovială a articulațiilor, în special producând anticorpi numiți „autoanticorpi”. Membrana sinovială aliniază interiorul articulațiilor noastre și rolul său este de a face un lichid, fluidul sinovial care permite lubrifierea mișcărilor. Când este atacată de autoimunitate, această membrană se îngroașă, făcând prea mult fluid care conține enzime inflamatorii anormale, care pot ataca întreaga articulație, cartilaj, tendoane și os.

Complicatiile artritei reumatoide
Boala este probabil să fie declanșată de o combinație de factori genetici, biologici și de mediu, în special fumatul.

Simptomele poliartritei sunt cauzate de o reacție autoimună care declanșează inflamații anormale în articulație. Inflamația afectează mai întâi membrana sinovială, această membrană care înconjoară articulațiile. Această membrană se îngroașă, apoi lasă lichid și unele elemente ale sângelui în articulație, ceea ce explică umflarea articulației. Apoi, treptat, în poliartrita agresivă, inflamația dăunează articulației, cartilajului, capsulelor, tendoanelor, ligamentelor, mușchilor și osului, erodând osul și dăunând tot mai mult articulației.

Deformarea articulației poate apărea în timp. Atunci când nu este tratată corespunzător, boala poate duce astfel la o pierdere a dexterității. Gesturile simple, cum ar fi întoarcerea unui buton sau ținerea unui creion, devin apoi laborioase. În cazuri rare, boala devine atât de invalidantă încât îi face pe oameni să se deplaseze într-un scaun cu rotile.

Artrita reumatoidă este, de asemenea, adesea complicată de deteriorarea în afara articulațiilor.
– Uscăciunea ochilor și gurii (sindromul Sjögren),
– noduli reumatoizi, bile situate sub piele adesea la coate sau în apropierea articulațiilor degetelor;
– leziuni pulmonare,
– leziuni ale ochilor;
– deteriorarea inimii sau vaselor;
– afectarea nervilor.
– probleme infecțioase.

Din fericire, tratamentele adecvate, adoptate de timpuriu în boală, pot reduce dizabilitatea și distrugerea articulațiilor. În plus, prin adoptarea unui mod de viață care să permită reducerea durerii, majoritatea persoanelor atinse reușesc să aibă o calitate bună a vieții.

Atunci când este slab controlata, poliartrita poate reduce speranța de viață cu 5-10 ani. De fapt, o stare cronică de inflamație crește riscul tulburărilor cardiovasculare, de exemplu atacuri de cord, cu o creștere a nivelului de colesterol sau prezența diabetului.