O dată cu precipitaţiile abundente din ultima perioadă, a crescut riscul apariţiei intoxicaţiilor accidentale cu ciuperci necomestibile. Unele specii sunt greu de recunoscut chiar şi de către specialişti.

Ploaia înmulţeşte ciupercile, iar printre cele comestibile pot fi şi unele otrăvitoare. Oricât am fi de pricepuţi, specialiştii ne recomandă să nu mergem în pădure la cules. Există unele specii otrăvitoare care se aseamănă atât de tare cu cele comestibile încât pot fi confundate cu uşurinţă chiar şi de către experţi.

Semnele intoxicaţiei diferă în funcţie de tipul de ciuperci consumate şi apar la minimum 15 minute pâna la 12 ore sau chiar mai mult, de la ingestie, şi se manifestă prin greţuri, vărsături, tulburări intestinale, scăderea tensiunii arteriale, halucinaţii, tulburări nervoase, salivaţie abundentă, lăcrimare, micşorarea pupilei, dureri abdominale, scăderea pulsului, transpiraţii. În formele severe se instalează insuficienţa hepato-renală, comă cuevoluţie fatală, deces.

„În formele uşoare de boală, manifestate prin tulburări gastro-intestinale (greţuri, vărsături, diaree, dureri de stomac etc.), simptomele apar la circa jumătate de oră sau chiar trei ore de la consumul acestora. Pot surveni însă şi intoxicaţii cu risc mortal, în care primele semne de boală apar de-abia la patru, şase sau chiar 12 ore de la consumul ciupercilor, manifestate prin greţuri, vărsături, senzaţie de disconfort digestiv, simptome care nu sunt atât de puternice ca în cazul primelor", a explicat dr. Maria Praja.

Se impune prezentarea precoce la medic, putându-se interveni eficient, cu prognostic favorabil, în peste 90 la sută din cazuri, inclusiv în cele grave. Medicul atrage atenţia că, în cazul în care prezentarea la medic este amânată, după primele 36 de ore, există riscul de apariţie a insuficienţei hepatice cu icter şi a suferinţei hepatice severe, în care intervenţiile terapeutice au drept rezultat o evoluţie favorabilă în mai puţin de 20 la sută din cazuri.

Medicii recomandă doar folosirea ciupercilor ambalate din magazine şi nicidecum a celor comercializate ilegal pe tarabele pieţelor, de persoane neautorizate.

Pentru prevenirea intoxicaţiilor cu ciuperci Direcţia de Sănătate Publică recomadă consumul ciupercilor de cultură, provenite din unităţi autorizate sau însoţite de certificate de calitate, evitând cumpărarea lor de la comercianţii ambulanţi, culegătorii amatori, persoane străine de la marginea drumurilor.

Potrivit specialiştilor, intoxicaţia cu ciuperci la copii include forme de gravitate variabilă şi cu evoluţie imprevizibilă. Totodată, aceştia atrag atenţia asupra faptului că ciupercile otrăvitoare nu-şi pierd toxicitatea prin preparare.

„Toxinele ciupercilor sunt foarte rezistente la prelucrarea termică şi nu se distrug.Ceapa, usturoiul sau pătrunjelul care se schimbă la culoare, lingura de argint, nu sunt indicatori specifici ai toxicităţii ciupercilor. De asemenea este absolut greşit să considerăm că ciupercile care sunt mâncate de insecte, sunt comestibile. Pentru insecte toxina poate fi inofensivă datorită metabolismului diferit de cel al omului”, au precizat reprezentanţii DSP Bihor.

Mituri despre ciupercile otrăvitoare
Din păcate, multe persoane se bazează pe criterii greşite atunci când aleg ciupercile pe care le consumă şi deseori se otrăvesc. Iată câteva mituri demontate de ştiinţă.
1. Înnegrirea unei ciuperci indică faptul că este toxică? În ciuda opiniei larg răspândite, oxidarea unei ciuperci tăiate nu este semn că ea este otrăvitoare. Oxidarea nu are legătură cu toxina, de aceea există multe ciuperci comestibile care se oxidează.
2. De asemenea, dacă atingem cu un obiect de argint ciuperca şi obiectul se înnegreşte asta nu este dovada că avem de-a face cu o ciupercă toxică. Argintul se înnegreşte din cauza hidrogenului sulfurat, care nu are legătură cu toxinele. Din păcate, acest clasic test pentru toxicitatea ciupercilor iese deseori negativ, deşi ciupercile sunt periculoase.
3. Nici culoarea vie a ciupercii nu este un semn pivind toxicitatea ei. Cea mai otrăvitoare ciupercă are o culoare foarte banală, ştearsă.
4. Nu trebuie să ne bazăm pe faptul că viermii sau insectele nu vor cunsuma ciupercile otrăvitoare. Aceste nevertebrate pot mânca ciuperci care pentru om sunt deosebit de toxice.
5. O altă greşeală gravă pe care o fac multe persoane, bazată pe un mit, este să ţină în oţet ciupercile, pentru ca toxinele să fie astfel eliminate. În realitate, oţetul nu poate neutraliza otrava. La fel, chiar dacă aruncăm apa în care au fiert ciupercile otrăvitoare, asta nu le va face inofensive, pentru că toxinele nu se pot dizolva în apă.

Experţii sunt singurii care pot deosebi corect ciupercile otrăvitoare de cele comestibile. De aceea este mai bine să cumpărăm aceste produse din magazine, unde ciupercile au aviz sanitar.