Sistemul imunitar al copiilor (imunitatea innascuta) este functional la nastere, insa e imatur. Functia imunitara a organismului se dezvolta in mod continuu si devine din ce in ce mai complexa, pe masura ce organismul copilului invata sa lupte singur impotriva invadatorilor straini - antigeni. Numita imunitate adaptativa, aceasta continua sa se dezvolte pana la varsta de 11-12 ani.

Imunitatea dobandita poate fi obtinuta si modelata prin contactul cu diversi antigeni si prin vaccinare. Intre 3 si 6 luni exista o perioada critica in dezvoltarea sugarului. In aceasta perioada nivelul de anticorpi din organism este cel mai scazut. Acest lucru se intampla pe de o parte pentru ca nivelul de anticorpi materni scade, pe de alta parte pentru ca productia proprie de anticorpi este inca foarte redusa.

Este important sa amintim si ca expunerea copiilor la infectiile comune are un rol crucial in formare anticorpilor si a unui sistem imunitar puternic. Anumite categorii de anticorpi raman pentru toata viata in organism. Astfel, urmatoarea data cand sistemul imunitar se confrunta cu un anumit tip de agent patogen, il recunoaste, „isi aminteste totul despre el”, stiind cum sa-l invinga. Bebelusii incep de obicei sa raceasca dupa varsta de 6 luni, un numar de 7-8 episoade de raceala pe an fiind considerate normale in cazul sugarilor si al prescolarilor. Media racelilor scade la 5-6 episoade pe an dupa ce copilul incepe sa mearga la scoala si la aproximativ 4 in cazul adolescentilor.

Cauza principala a episoadelor de raceala frecvente din copilaria este expunerea la noi agenti patogeni. Racelile, oricat de neplacute ar fi, intaresc si perfectioneaza sistemul imunitar. Astfel, la maturitate ajungem sa racim doar o data sau de doua ori pe an, in unele cazuri chiar mai rar de atat. De memoria sistemului imunitar tine si faptul ca facem o singura data bolile copilariei - rujeola, rubeola, varicela, oreion etc. Vaccinarea este insa calea cea mai sigura prin care aceste situatii pot fi evitate.

Bebelusii primesc anticorpi si prin intermediul laptelui matern. Acestia sustin sistemul imunitar al celor mici si ii apara de infectii si boli grave. Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda alaptarea exclusiva pana la 6 luni. De la aceasta varsta poate incepe diversificarea treptata, insa laptele matern trebuie sa faca parte din dieta copilului pana la varsta de cel putin 2 ani. In ultimele saptamani de sarcina, dar si in primele zile dupa nastere, mama secreta colostru - un lichid subtire si galbui care apare inaintea laptelui matern. Colostrul nu este secretat in cantitati mari, insa acesta contine o cantitate semnificativa de anticorpi si substante nutritive care nu se gasesc in formulele de lapte praf. Acesti anticorpi sunt esentiali in dezvoltarea sistemului imunitar. Laptele matern contine anticorpi, enzime, grasimi sau proteine care sustin si intaresc sistemul imun al celor mici. Laptele praf, chiar daca este imbogatit cu minerale si vitamine, nu poate sa imite 100% compozitia laptelui matern.

O dieta echilibrata este esentiala in sustinerea sistemului imunitar al celor mici. Copiii refuza de obicei sa manance legume si fructe, iar acest fapt duce la o carenta de vitamine si, in mod automat, la instalarea mai rapida a racelilor. In acest sens, lactatele, care au in continut bacterii benefice (probiotice), dar si alimente precum rosiile, usturoiul, ceapa, sparanghelul sau anghinarea pot contribui la intarirea sistemului imun in copilarie.

De multe ori, din dorinta de a-si proteja copilul, parintii exagereaza si igienizeaza excesiv orice obiect sau zona care vine in contact cu copilul. Este important sa aveti grija de igiena copilului si a spatiilor, insa nu este nevoie sa dezinfectati absolut toate obiectele din jur. Nu ignorati faptul ca sistemul imunitar al celor mici trebuie sa invete sa lupte cu agentii patogeni care vin in contact cu organismul si sa-si dezvolte propriii anticorpi. Copiii trebuie sa fie lasati sa exploreze mediul inconjurator, cu tot ce cuprinde acesta. Doar asa isi vor construi un sistem imunitar rezistent.