Sunt cunoscute şi ca bacterii „bune”, pentru că sunt esenţiale pentru tranzitul intestinal şi pentru imunitate. Iaurtul este cea mai bună sursă de probiotice, dar nu orice sortiment este bun. Pe etichetă vei găsi indiciile de care ai nevoie.

Una dintre cele mai importante misiuni ale probioticelor este de a proteja colonul de infecţii care duc la boli grave, cum este cancerul. Cele mai bune surse naturale de probiotice sunt iaurtul şi produsele fermentate din lapte (kefir, sana). Pentru obţinerea beneficiilor pentru sănătate, iaurtul trebuie consumat frecvent, chiar zilnic, în cantitate de 100-150 grame, putând fi combinat cu fibre alimentare (cereale integrale, tărâţe de ovăz).

Un iaurt natural probiotic trebuie să aibă în compoziţie numai din lapte integral, proaspăt pasteurizat, culturi de bacterii probiotice, vii pe toată perioada de valabilitate a produsului, care trebuie să fie relativ scurtă de 1-2 săptămâni, scrie prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi în cartea sa „Noua Ordine Alimentară: Şi noi ce mai mâncăm“.

Iaurturile, sana, kefirul şi brânzeturile din comerţ sunt îmbogăţite cu bacterii „bune”, cum sunt bifidobacteriile şi lactobacilii Lactobacillus bulgaricus şi Streptococcus thermophilus. Când pe ambalaj scrie produs pasteurizat şi are în compoziţie aceste bacterii putem fi siguri că luăm un produs benefic pentru sănătate. În schimb, nu găsim probiotice în iaurturile cu lapte praf reconstituit, cu arome, coloranţi şi cu zahăr.

Alte surse de bacterii „bune” bune sunt: varza murată şi murăturile fermentate naturale.

Specialiştii în nutriţie subliniază cele mai importante beneficii aduse de probiotice:
Aprovizionează corpul cu vitamine, printre care acidul folic, vitaminele B6 şi B12, riboflavină – fixează fierul în organism, tiamină sau vitamina „performanţei intelectuale“ şi niacină, care poate ajuta la scăderea colesterolului „rău“;
Stimulează absorbţia mineralelor în organism, în special a calciului;
Reduc efectele negative produse în corp de intoleranţa la glucoză;
Detoxifică organismul şi combat constipaţia şi diareea;
Influenţează benefic procesul de creştere la copii;
Cresc speranţa de viaţă;
Inhibă activitatea bacteriilor implicate în apariţia cancerului de colon.
Studiile clinice care au analizat efectele produse de probiotice au descoperit că acestea pot preveni numeroase afecţiuni, cum sunt boala Crohn, enterocolita necrotică, infecţia cu Heliobacter pylori, sindromul colonului iritabil, cancerul de vezică urinară, bolile coronariene, alergiile, infecţiile căilor respiratorii.

Bine de ştiut
Dacă urmăm un tratament cu antibiotice, spre exemplu pentru a trata infecţia cu Helicobacter pylori, trebuie să luăm în calcul că aceste medicamente anulează efectul probioticelor şi dezechilibrează flora intestinală.

Probiotice sau prebiotice? Amândouă
Adesea, probioticele sunt confundate cu prebioticele. Acestea din urmă sunt fibre alimentare nedigerabile, care asigură un mediu potrivit pentru dezvoltarea microflorei intestinale şi rezistă la acţiunea enzimelor de a le descompune. Pentru efecte pozitive optime, consumă atât probiotice cât şi prebiotice, pe care le găseşti în sfeclă, gulie, banane, ceapă, usturoi, cicoare, fulgi de porumb, fasole, mazăre, anghinare. Fibrele stimulează înmulţirea probioticelor din intestinul gros, iar rezultatul este cel dorit: o digestie normală.