Internetul este plin de informatii despre diabet, unele corecte, altele gresite, fara argumente stiintifice in spate. Care sunt cele mai frecvente mituri legate de aceasta boala.

Spre exemplu, ideea ca zaharul provoaca diabet este gresita. De fapt, nu alimentul ca atare este periculos, ci cantitatea mare de produse dulci consumate, pe care organismul nu o poate utiliza prin transformarea in energie, atat de necesara organismului. Dr. Julieta Cristescu, medic primar de diabet, nutritie si boli metabolice, in cadrul Bio-Medica International, Bucuresti, ne spune cum trebuie judecate aceste idei care apar ca „mituri” despre diabet. Considerata una dintre cele mai frecvente afectiuni moderne, diabetul zaharat este tot mai des diagnosticat in ultimii ani, atat in randul adultilor, cat si al copiilor si adolescentilor. Aproape 2 milioane de romani au tulburari ale metabolismului glucidic, cu toate repercursiunile aferente acestei afectiuni, arata rezultatele mai multor studii realizate la nivel international si national. Aproximativ 11% din populatia tarii noastre demonstreaza o „tendinta epidemica” a acestei afectiuni complexe metabolice, potrivit studiului PREDATOR (Romania). „Afirmatia nu este intamplatoare, daca ne gandim ca pentru fiecare pacient diagnosticat cu diabet zaharat mai exista inca vreo 5-6 care nu se stiu ca sufera de aceeasi problema de sanatate, facand astfel ca numarul real al pacientilor diabetici sa fie unul mult mai mare, ceea ce este ingrijorator“, atrage atentia dr. Julieta Cristescu, potrivit Adevarul.

Mitul nr. 1. Zaharul cauzeaza diabet. Auzim adesea asocierea dintre cantitatea de zahar ingerata si riscul de aparitie a diabetului. Insa cat este de adevarata? Specialistii, prin studii documentate, sustin ca nu zaharul in sine duce la cresterea alarmanta a valorilor glicemiei, ci cantitatile mari de alimente dulci ingerate, mai ales daca persoana in cauza are si alte probleme de sanatate. „De exemplu, in cele mai multe cauzuri, diabetul are legatura cu mostenirea genetica, ceea ce inseamna ca se manifesta mai ales daca persoana in cauza are in familie persoane cu diabet sau alte tuburari metabolice. In timp ce diabetul de tip 1 apare, de regula, la varste tinere si este, de multe ori, mostenit genetic sau declansat de anumite infectii (virotice), cum sunt cele care distrug celulele producatoare de insulina, determinand privare de aport de insulina proprie si care e firesc deci sa fie insulino dependent, diabetul zaharat de tip 2, care este insulino-independent la debut de obicei, poate avea cauze genetice, dar poate sa fie declansat de factori ce tin mult de stilul de viata. Excesul de greutate, nivelul ridicat al tensiunii arteriale, varsta mai mare de 45 de ani si sedentarismul sunt doar cativa dintre factorii de risc care cresc predispozitia pentru diabetul zaharat”, mai explica dr. Julieta Cristescu.

Mitul nr. 2. In loc de dulciuri, poti consuma sucuri proaspete din fructe. Alimentatia sanatoasa recomandata pacientilor cu diabet este aceeasi cu cea pe care ar trebui sa o urmeze o persoana care nu sufera de aceasta afectiune. Mai exact, consumul de alimente cu un continut redus de grasimi, a unor cantitati moderate de „zahar”, mai bine zis glucide, care nu se absorb rapid in organism sau sare, proteine de calitate, fructe, multe legume, cereale integrale. „Multa lume spune ca este bine sa consumi un suc natural, mai ales ca este bogat in vitamine si minerale, nespecificandu-se in ce cantitate. De ce? Daca ne gandim ca pentru a obtine un pahar mic de suc, ajungem sa stoarcem doua sau trei portocale, sau alte fructe, asta inseamna, de exemplu, toata cantitatea de glucoza din fruct recomandata pentru 24 de ore si care depaseste efortul organismului pentru a o metaboliza. Si orice efort fara eficienta se sanctioneaza. De aceea, spunem ca este mult mai bine sa se consume fructul ca atare. Consumat astfel, aduce si alte beneficii (aliment solid care ofera mai rapid senzatia de satietate etc.)”, adauga medicul diabetolog.

Mitul nr. 3. Insulina poate duce la orbire. Pe langa faptul ca ajuta pacientii sa tina boala sub control, insulina este medicamentul recomandat diabeticilor cu cele mai putine efecte adverse. Tratamentul in sine nu poate conduce la cresterea in greutate sau la pierderea vederii. Terapia cu insulina este considerata, de multe ori, ca fiind o „ultima solutie” in tratamentul diabetului zaharat, atunci cand boala se afla intr-un stadiu foarte avansat. Complet gresit, atrage atentia medicul! „Insulina se recomanda atunci cand organismul nu mai are surse proprii de insulina pentru prevenirea complicatiilor sau atunci cand apar complicatiile, pentru limitarea „ravagiilor” pe care acestea le pot produce. In aceasta etapa, riscul de aparitie a complicatiilor - cum este orbirea - este mai ridicat si astfel este interpretat gresit ca acestea sunt provocate de insulina. Acest risc de complicatii oftalmologice are legatura cu evolutia afectiunii in sine, nu cu tratamentul insulinic”, mai spune medical diabetolog Julieta Cristescu. La fel stau lucrurile si in ceea ce priveste asocierea dintre insulina si riscul de crestere in greutate. „Cand nivelul de zahar din sange este mare, glucoza ajunge in fluxul urinar, ceea ce presupune si eliminarea mai multor calorii din organism si se inregistreaza scadere, uneori, in greutate (in fazele de debut sau dezechilibru pe parcursul evolutiei). In schimb, atunci cand se incepe tratamentul cu insulina si se echilibreaza controlul glicemic, caloriile nu se mai pierd astfel din organism, iar pacientii ajung sa consume tot mai multa mancare, in ideea de a preveni scaderi nedorite ale glicemiei (hipoglicemii) si sa castige in greutate; important este ca pacientii sa respecte recomandarile nutritionale si de dozare corecta a insulinei”, recomanda dr. Julieta Cristescu.

Mitul nr. 4. Injectiile cu insulina sunt dureroase. De regula, atunci cand facem injectii, simtim durere intr-un grad mai mic sau mai mare, iar la unele persoane, neplacerea se resimte chiar si a doua zi dupa intepare. Dar in cazul injectiilor cu insulina, lucrurile stau diferit: sistemele de injectare sunt extrem de performante, acele de injectare au devenit din ce in ce mai subtiri si mici si au varfuri conice, care le permit sa patrunda mai usor in piele. „In plus, se recomanda ca injectiile cu insulina sa fie facute in zone cu putine terminatii nervoase, ceea ce presupune un disconfort foarte mult redus”, mai spune medicul diabetolog. Stiati ca, de exemplu, uneori testele pentru verificarea glicemiei din deget sunt mai dureroase decat injectiile cu insulina?

Mitul nr. 5. Diabeticilor nu le este recomandata miscarea. Conform unui alt mit, persoanele diagnosticate cu diabet zaharat, considerandu-se „bolnave”, nu ar trebui sa faca miscare. Cel mai probabil, mitul a luat nastere ca urmare a asocierii cu nivelul mic de zahar din sange (hipoglicemii) si lipsa de energie pentru o activitate fizica. De fapt, nu exista o limitare anume cand vine vorba de miscare in randul diabeticilor. Iar explicatia este una simpla: insulina poate face ca persoana sa fie mai activa decat de obicei (insulina fiind anabolizanta), ca urmare a actunii de scadere a nivelului de glucoza din sange prin tratament. „Miscarea chiar le este indicata pacientilor diabetici, pe langa tratamentul medicamentos si o alimentatie cat mai sanatoasa si echilibrata, fiind chiar un mijloc terapeutic de echilibrare, cu conditia sa fie adaptata unui anumit ritm, personalizata pacientului”, recomanda dr. Julieta Cristescu.

Mitul nr. 6. Daca ai diabet, inseamna ca trebuie sa consumi rar (uneori chiar deloc) carbohidrati. Intr-adevar, painea, cartofii si pastele se numara printre alimentele care, in conceptia multor pacienti, „nu fac casa buna” cu diabetul zaharat. Dar asta nu inseamna ca trebuie eliminate in totalitate din alimentatie, lucru valabil si pentru multe alte surse de carbohidrati (de exemplu, mazarea si porumbul). „Aceste alimente pot sa faca parte din dieta persoanei care sufera de diabet, doar ca trebuie consumate in cantitati mici si poate mai putin frecvent. Ele trebuie sa nu determine o crestere rapida si mare a glicemiei, dar fac parte din alimentele recomandate a fi apreciate cantitativ si luate in calculul ratiei zilnice a alimentatiei”, mai spune medical diabetolog. In concluzie, explica medicul, chiar daca diabetul zaharat a crescut ca frecventa, „reteaua medicala de diabetologi este pregatita sa faca fata nevoilor de pregatire a pacientilor, care trebuie sa abordeze viata uneori cu alte repere; daca pacientii sunt luati in evidenta in timp util, toate aceste semne de intrebare sunt lamurite prin planul terapeutic, care cuprinde un program bine stabilit de educatie, astfel incat pacientul, sub indrumare, sa-si gestioneze corect terapia si boala. Important este ca populatia sa inteleaga ca trebuie prevenite aceste afectari metabolice, iar daca se ajunge la boala, sa previna complicatiile, mai ales complicatii cardiovasculare”. Sursa: stiridinsanatate.com