Ziua Naţională a României a devenit data de 1 Decembrie după Revoluţie. Potrivit istoricilor, data este una semnificativă care celebrează unirea tuturor românilor.

Acum 97 de ani, pe 1 decembrie 1918, Adunarea Naţională de la Alba Iulia a adoptat proclamaţia prin care s-a declarat unirea Transilvaniei cu România. A fost momentul care a întregit practic teritoriul naţional, după ce, tot în 1918, pe 27 martie Barasabia s-a unit cu ţara, urmată cu Bucovina în 28 noiembrie. Transilvania a fost practic ultimul teritoriu al ţării pentru care românii au luptat în Primul Război Mondial şi au profitat strategic de destrămarea marilor imperii Ţarist şi Austro-Ungar.

Proclamaţia de la Alba Iulia a fost manifestare impresionantă, un exemplu de solidaritate naţională a tuturor românilor. „Pe 1 decembrie 1918, în prezenţa a 1.228 de delegaţi şi a peste 100.000 de români veniţi de pretudindeni. s-a citit proclamaţia care a împlinit visul românilor, dar a încununat şi lupta pe care poporul a dus-o pentru unitate ani întregi. Din punctul meu de vedere, este cel mai important eveniment istoric pentru România, care astăzi nu ar mai fi fost la fel fără Transilvania. Decretarea acestei zile ca zi naţională a fost firească. Este normal să sărbătoreşti ziua în care România s-a întregit după secole de luptă şi asuprire“, a spus Victor Onofraş, istoric.

Documentul care a fost citit la Alba Iulia, în inima Transilvaniei, 1 Decembrie 1918, de politicianul ardelean Vaile Goldiş se păstrează în original la Muzeul Naţional al Unirii. 1 decembrie avea să devină Ziua Naţională a României abia în 1990. La 31 iulie, preşedintele a promulgat legea care ratifica acest lucru.

„Adunarea naţională a tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia în ziua 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România“, se arată în Proclamaţia de la Alba Iulia.

După manifestarea impresionantă de la Alba Iulia, Legea Unirii a fost ratificată prin decret de lege, la 11 decembrie 1918 de cãtre regele Ferdinand şi votatã de Adunarea Deputaţilor în şedinta din 29 decembrie 1919.

România a avut şi alte zile naţionale

Prima zi naţională a României a fost data de 10 mai, care a fost sărbătorită în perioada 1966-1947. În data de 10 mai, 1866 prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus jurământul în faţa adunării reprezentative a Principatelor Române Unite. Un al mai târziu, tot în 10 mai, a proclamat Independenţa României. În perioada comunistă, Ziua Naţională a fost pe 23 august, în perioada 1948-1989. A fost ziua în care, în 1944, România a întors armele împotriva Germaniei naziste.

Dispută între 1 Decembrie şi 10 mai

Dacă ziua de 23 august a fost uitată, există şi acum dispute între data de 10 mai şi 1 decembrie. Unii specialişti sunt de părere că Ziua Independenţei ar trebui să fie Ziua Naţională, iar alţii susţin că data de 1 decembrie este mult mai importantă în contextul actual al României.

„Au fost voci care au susţinut că data de 10 mai trebuie să fie Ziua Naţională pentru că simbolizează independenţa şi practic se poate spune că atunci a luat naştere statul român liber. Unii au spus că ar fi mai bine să fie 10 mai, însă au avut motive stupide, de genul că este mai cald şi s-au putea sărbători în condiţii mai bune. Astea sunt aberaţii. Nimeni nu pune ziua naţională în funcţie de vreme. Este adevărat că 10 mai este o zi importantă în istorie, dar nu se potriveşte contextului actual. În primul rând România nu mai este monarhie. Data de 1 decembrie este în opinia mea cea mai relevantă pentru a sărbători Ziua Naţională şi aşa ar trebui să rămână“, a mai spus istoricul Victor Onofraş. Sursa: : adev.ro