Există opinii diferite cu privire la consumul de cofeină. Cu toate acestea, studiile științifice au stabilit că, la majoritatea adulților sănătoși, un consum moderat are efecte pozitive. În acest articol, vei descoperi ce spun studiile științifice despre cofeină.
 
Există mult interes public și științific în ceea ce privește efectele adverse asupra sănătății ale consumului regulat de băuturi cofeinizate. Află ce spune știința despre consumul de cofeină!

Studiile efectuate până în prezent nu sunt concludente. Este cunoscută o singură asociere cauză-efect legată de consumul de cofeină cu rezultate negative în timpul sarcinii.

Ceea ce știința spune despre cofeină este faptul că această substanță are un efect benefic în ceea ce privește reducerea riscului de boli cronice. Dar, pentru a înțelege efectele cofeinei asupra sănătății, trebuie mai întâi să știm de unde provine acest compus activ.

De unde provine cofeina?
Cofeina este cel mai consumat stimulent din întreaga lume. Sursele principale sunt:

Nuci Kola (Cola acuminata)
Boabe de cacao (Theobroma cacao)
Yerba mate (Ilex paraguariensis), consumată în unele țări din America de Sud
Guarana (Paullinia cupana)
Boabe de cafea prăjite (Arabica și Robusta)
Frunze de ceai (Camellia sinensis), principalele surse alimentare din întreaga lume
Pe lângă sursele de mai sus, poți găsi cofeină în unele analgezice, băuturi carbogazoase și energizante și suplimente alimentare.
 
Concentrația de cofeină variază considerabil în băuturi. Cu toate acestea, cafeaua este băutura cu cea mai mare concentrație, deoarece conține 100 mg/cană. Yerba mate este pe locul doi, deoarece conține 78 mg/cană, urmată de ceaiul negru la 55 mg/cană.

Consumul de cofeină: absorbția și metabolismul
Organismul absoarbe rapid și complet cofeina din tractul gastrointestinal (biodisponibilitatea este de 100%). Apoi, o metabolizează în ficat și formează trei metaboliți importanți:

3,7-dimetilxantină
1,7-dimetilxantină
1,3-dimetilxantina
Ce spune știința despre cofeină odată ce este absorbită? Acest compus are efecte fiziologice asupra organismului. Mai jos, le vom detalia pe toate.

Mecanisme fiziologice ale cofeinei
În primul rând, cofeina funcționează ca antagonist al receptorului de adenozină din creier. Acest lucru se datorează faptului că, deoarece are o structură moleculară similară cu adenozina, are capacitatea de a-și ocupa receptorii (în principal A1 în hipocamp și A2, localizați în zonele creierului bogate în dopamină).

Prin blocarea legării adenozinei în neuroni (ceea ce induce somnul), cofeina stimulează activitatea sistemului nervos central (SNC). În general, un consum redus de cofeină (între 20 și 200 mg pe zi) produce efecte pozitive asupra stării de spirit, vigilență și energie. Cu toate acestea, dozele mai mari pot declanșa nervozitate și anxietate, în special la persoanele care nu sunt obișnuite să bea băuturi cofeinizate.
 
Consumul de cofeină și boala Parkinson
Boala Parkinson se manifestă după reducerea progresivă a neuronilor dopaminergici în substanța nigra. Prin îmbunătățirea performanței sistemului dopaminergic datorită efectului său antagonist asupra receptorilor adenozinei, cofeina stimulează eliberarea de dopamină, reducând deteriorarea abilităților motorii fine și brute.

Consumul de cofeină în caz de obezitate și diabet
Ce spune știința despre consumul de cofeină și efectul acesteia asupra pierderii în greutate este foarte interesant. Această substanță acționează asupra vitezei metabolice, consumului de energie și activităților termogene (în special asupra lipidelor).

Consumul de 300 mg de cofeină pe zi inhibă ciclul AMP-fosfodiesterazei pentru a crește AMP ciclic și, prin antagonizarea receptorilor de adenozină, crește eliberarea de noradrenalină. Acestea sunt efecte care induc pierderea în greutate prin creșterea activității lipolitice.

În plus, numeroase studii sugerează faptul că există o relație inversă între consumul de cafea și riscul de a dezvolta diabet de tip 2. Persoanele care consumă cel puțin șase cești de cafea pe zi au un risc cu 35% mai mic de a dezvolta boala. Cei care consumă patru-șase cești au un risc cu 28% mai mic de a dezvolta boala.

Efectul cofeinei asupra absorbției de minerale
Atunci când consumi o băutură care conține cofeină la mesele principale, devine dificil pentru organism să absoarbă minerale importante, cum ar fi fierul și calciul.

Unele studii au raportat faptul că dozele mari de cofeină cresc excreția urinară de calciu. Astfel, cresc riscul de boli osoase. Prin urmare, experții recomandă moderarea consumul de cofeină la:

Patru cești de cafea neagră
Trei cappuccino
Șase cești de cafea
Notă: Trebuie să completezi aceste recomandări cu un aport adecvat de calciu.

Consumul de cofeină în sarcină și alăptare
Motivul pentru care cofeina este contraindicată în timpul sarcinii și al alăptării este pentru că aceasta are capacitatea de a traversa placenta și de a stimula rata metabolică a fătului.

În timpul sarcinii, dozele mari de cofeină sunt asociate cu dezvoltarea de anomalii congenitale, avort spontan, greutate scăzută la naștere și modificări ale comportamentului nou-născutului.

De asemenea, cofeina este transferată direct prin laptele matern, producând iritabilitate și tulburări de somn. Prin urmare, experții recomandă un aport maxim de cofeină de 200 mg pe zi.

Ce spune știința despre cofeină și impactul acesteia asupra sănătății
Pe scurt, experții știu care este impactul cofeinei asupra organismului. Deoarece cele mai consumate băuturi din lume conțin această substanță, este important să cunoaștem mecanismele și efectele pe care cofeina le are asupra organismului, precum și dozele recomandate pentru a evita problemele și pentru a profita din plin de beneficiile sale.

Majoritatea studiilor efectuate pe oameni sugerează faptul că un consum moderat (sub 400 mg/zi) are efecte pozitive asupra greutății corporale și bolilor neurodegenerative și metabolice.

Cu toate acestea, este important de reținut faptul că această substanță este contraindicată în timpul sarcinii și al alăptării și, de asemenea, este posibil să aibă efecte diuretice.