Inca din antichitate, oamenii au observat ca din cenusa se pot obtine leacuri pentru diferite boli. Dar nu orice cenusa este buna. La tara, se foloseste si azi cenusa vegetala rezultata prin arderea de coceni de porumb, paie de cereale, frunze uscate, coada-calului, urzica moarta, papadie, teci de fasole uscata. Cenusa diferitelor esente de lemn este de asemenea valoroasa ca remediu, fiind bogata in calciu si magneziu, zinc, seleniu, sodiu si potasiu. Lemnul de tei sau mesteacan lasa o cenusa buna de mestecat, deoarece ajuta la imbunatatirea digestiei, a activitati cerebrale, prevenirea insolatiei si a infarctului pe timp de arsita. Oamenii obisnuiau sa pastreze cenusa din vatra si peste vara, ca s-o aiba la indemana la necaz, mai ales in caz de arsuri, cand, presarata pe rana, diminua durerea si vindeca arsura. Cea mai cunoscuta si eficienta intrebuintare a cenusii vegetale este ca leac pentru caderea parului si intarirea unghiilor. Ramurile verzi de mesteacan se pun cu un capat in foc, iar prin capatul opus iese seva cu care se unge scalpul. Din coaja subtire, prin ardere, se obtine dohat (cenusa vegetala), cu care se unge chelia. Femeile aveau par stralucitor si sanatos, fara matreata, daca la clatire adaugau in apa cenusa din soba. Aceeasi cenusa era cel mai eficient detergent pentru spalarea rufelor.

Vindeca psoriazisul

Cum folosim cenusa vegetala in scop terapeutic? Intern, ajuta in afectiuni digestive (varsaturi, diaree cronica, balonari, paraziti intestinali), in boli cardiace (bradicardie, palpitatii, insuficienta cardiaca, hipertensiune arteriala), afectiuni neuropsihice (iritabilitate, neurastenie, agitatie psihomotorie), alcoolism, hipoglicemie, paralizii, slabiciune musculara, astm bronsic. Extern, vindeca psoriazisul, micozele si scabia, daca se fac spalaturi cu suspensie din aceasta cenusa. Cenusa vegetala este contraindicata in tahicardie si constipatie. Se recomanda cate o jumatate de lingurita de cenusa in 50 ml apa, de trei ori pe zi, cu 30 de minute inaintea meselor. Compresele cu cenusa de vita-de-vie inmuiata in otet, aplicate pe locurile vatamate, vindeca intepaturile de insecte si muscatura de sarpe. Pentru amigdale umflate, cenusa calda invelita in batic se leaga la gat. Peste batic, se pune un fular de lina. Dupa o noapte, gilcile se dezumfla. Durerile arsurilor trec daca se presara pe ele cenusa de salcie sau mesteacan. Nu vor mai aparea nici vezicule.

Cea mai buna pasta de dinti

Cenusa amestecata cu apa e indicata la clatirea gurii, daca persoana sufera de afectiuni gingivale sau sangerari. Mai mult, cenusa tine loc de pasta de dinti, acesta fiind unul din secretele cu care oamenii din vechime reuseau sa-si pastreze dantura pana la varste inaintate. Compresele cu cenusa de vita-de-vie sunt un remediu eficient contra hemoroizilor. Cenusa ia durerile de guta, daca se amesteca cu seminte de in pisate si putina apa calda si se impacheteaza piciorul cu celofan. Negii dispar daca sunt tamponati frecvent cu lesie de frunze si scoarta de fag amestecata cu apa. Pentru dureri de cap, se fac bai calde de picioare cu sare si cenusa de lemn. Aceste bai atrag sangele spre picioare, slabind tensiunea de la cap. Ele au efect calmant nu numai in durerile de cap, dar si pentru durerile de gat si carcei. Previn accidentele cerebrale, in cazul in care se simte o tensiune puternica in regiunea capului. Baia de cenusa, mai precis cu lesie obtinuta dupa ce cenusa a stat in apa calda 12 ore, trateaza artrita polireumatoida. Emfizemul pulmonar se trateaza si el cu cenusa vegetala, in cure de cate o saptamana pe luna. Presarata pe picioare, cenusa din coji de nuci verzi inhiba cresterea firelor de par, aceasta fiind una dintre cele mai vechi trucuri cosmetice ale femeilor. Sursa: Stiri din Sanatate