Stresul afecteaza din ce in ce mai multi oameni. Desi tindem sa spunem ca doar noi, adultii, suntem stresati, in realitate, copiii nostri sunt din ce in mai afectati de acest lucru. Desigur, situatiile aparent stresante pentru copii ni se par foarte usor de parcurs. Chiar si asa, copiii nostri se simt rapusi in fata unor astfel de provocari. Stresul poate fi si in joaca. Joaca ramane o aventura pentru fiecare copil, un lucru in care se aventureaza cu mare drag. insa, spun psihologii, pana si joaca atrage anumite situatii stresante pentru copiii mici care trebuie sa se concentreze din ce in ce mai mult asupra situatiei date.

Ne place sa credem ca ori de cate ori copilul nostru are haine, mancare, beneficiaza de conditii bune la scoala nu are de ce sa fie stresat. Stilul de viata al copilului arata perfect, ar spune parintii. insa, orice copil are nevoie de atentie, lucru pe care uneori ajung sa il primeasca cu portia de la parinti. Nevoile emotionale ale unui copil par sa nu fie atat de usor de observat, asa ca parintii trec cu vederea usor aceste lucruri.

Stresul pare a fi normal la copii pana intr-un punct. Este firesc sa fim agitati atunci cand mergem la scoala, cand avem de facut exercitii, insa nu este firesc atunci cand traim viata cu mare intensitate. Cei mici nu cunosc cum anume sa selecteze exact ceea ce ii intereseaza. Tot ei nu stiu sa se apere si sa se adapteze schimbarilor atat de usor ca adultii.

In functie de fiecare copil in parte stresul poate fi privit diferit. Orice copil trece prin lucruri mai putin placute in viata, unii fac fata mai usor schimbarilor, altii mult mai greu. Unii se pot obisnui cu un nou fratior in familie, altii nu. De asemenea, unii copii considera un motiv in plus pentru a se framanta doar teama de esec sau lipsa increderii in propriile sale forte. Iar atunci cand parintii ii traseaza sarcini duble, acesta nu va sti pe cine sa asculte.

Iata cateva dintre motivele pentru care copiii pot fi stresati: pierderea unui parinte, frate sau apropiat; divortul parintilor;
probleme financiare cu care se confrunta familia; esecul la scoala; starea de boala atat a sa, cat si a unei persoane dragi;
schimbarea scolii; schimbarea casei; esecurile scolare; agresivitatea parintilor; lipsa increderii in propriile forte; suprasolicitarea.

Nu putem sti exact care sunt toate simptomele stresului, intrucat fiecare copil se manifesta in mod diferit. Unii plang, se retrag in camera lor, altii devin agresivi si nu accepta nicio provocare. Desigur, printre simptomele stresului putem aminti durerile de burtica pe care le acuza, plansul fara motiv, dar si starile de agresivitate in fata colegilor. Un copil care nu prezinta niciun simptom nu inseamna ca nu este stresat, ci mai degraba ca poate face fata mai usor stresului. in natura noastra stau anumite caracteristici – baietii devin mai agresivi atunci cand trec prin anumite perioade mai agitate, iar fetele plang ori sunt mult mai suparacioase si chiar ajung sa se retraga sau sa se izoleze. Pot exista si cazuri in care aceste tipologii sa reactioneze in mod diferit, asa cum spuneam totul este relativ. Un copil stresat este in general trist, suparat, dar poate deveni si agresiv, intolerant.

Astfel de stari pot fi in general normale la copii, mai exact un copil poate reactiona asa prin natura sa. Apare astfel intrebarea – cum ne dam seama daca este sau nu stresat. Raspunsul este destul de simplu. Stresul la copii provoaca schimbarea. Daca un copil era linistit si nu manifesta semne de agresivitate, iar dintr-o data ajunge sa se schimbe ar fi bine sa luati in calcul si o astfel de supozitie. Atunci cand copilul se comporta normal, iubea sa fie alaturi de prieteni si apropiati si dintr-o data ajunge sa se retraga in coltisorul preferat al camerei sau printre jucariile sale preferate ori in fata televizorului, atunci este posibil ca ceva sa il supere.

Principala si poate cea mai comuna sursa de stres este suprasolicitarea scolara. Evitand astfel situatiile grele (divort, pierderea unui parinte, etc), scolarii se confrunta pe zi ce trece cu exigente din ce in ce mai mari venite atat din partea parintilor, cat si a profesorilor. Resimt o presiune pe care nu o vor putea duce, lucru care se va rasfrange asupra activitatilor lor zilnice si asupra starii generale. De asemenea, lucrurile sunt si mai grele atunci cand parintii le aduc reprosuri sau fac comparatii cu alti copii care au rezultate mai bune.

Recent, un studiu a demonstrat ca este indicat sa nu bifezi intr-o evaluare greselile copilului, ci sa incerci sa ii scoti in evidenta ceea ce a facut bine, incercuind rezultatele bune. Copilul va fi mult mai motivat, va avea incredere in fortele sale, va dobandi stima de sine si va face mai usor fata esecurilor. Va cunoaste ca nu va fi certat si ca ii sunt apreciate progresele.

Prezenta prietenilor reprezinta o alta varianta pentru ca stresul sa fie indepartat. Acestia vor ajunge sa se cunoasca mai bine, prin prisma prietenilor vor reusi sa faca comparatie, sa se comporte asemenea lor, sa fie mai increzatori in propriile forte. Vor comunica mai usor si vor dezvalui starile prin care trec, eliberandu-se de situatiile neplacute. incurajandu-ti copilul sa aiba prieteni, il vei avea in siguranta.

Evita schimbarile radicale fara a purta initial o discutie si fara a-i cunoaste parerea. Orice copil are nevoie de raspunsuri la orice fel de intrebare, pe care le va putea primi doar de la parinti. Este bine sa ii demonstrati incredere, sa ii vorbiti zilnic despre activitatile in care nu v-ati vazut si sa nu il faceti martor supararilor voastre.

Fiti langa el! Aceasta pare a fi indrumarea psihologilor. Petreceti cat mai mult timp alaturi de cel mic intrucat are nevoie de prezenta voastra. Pe el nu il intereseaza performantele profesionale, are nevoie de mami si tati, impreuna, asistand clipa de clipa la cresterea lui.