O tigara îti ia sase-sapte minute din viata, iar daca se fumeaza un pachet de tigari pe zi, durata ei scade cu 140 de minute, ceea ce înseamna, în medie, 36 de zile pe an pentru un fumator înveterat. Fumatul este cauza principala a cardiopatiei ischemice, riscul fumatorilor de a muri din cauza acestei boli fiind de doua ori mai mare decat cel al nefumatorilor. Studii numeroase au demonstrat ca fumatul poate declansa aparitia hipertensiunii arteriale sau arteriopatiei obliterante. De asemenea, ulcerul gastroduodenal este de doua ori mai frecvent la fumatori.

Riscurile aparitiei cancerelor de diferite forme sunt mult mai mari la fumatori decat în cazul nefumatorilor: riscul aparitiei cancerului vezicii urinare este de doua ori mai mare la fumatori, cel esofagian apare de cinci ori mai frecvent, cel al cavitatii bucale si faringelui, de sase ori, cel al laringelui, de zece ori. În cazul cancerului pulmonar, 90% dintre cazuri apar la fumatori. Cunoscand efectele negative ale fumatului, tot mai multi fumatori vor sa renunte la acest obicei, dar destul de putini reusesc. si asta, din cauza ideilor preconcepute ca daca vrei sa renunti la fumat trebuie sa urmezi mai multe etape: luarea în considerare a ideii, planificarea si decizia efectiva.

Dar un studiu publicat în Revista Britanica de Medicina a demonstrat ca încercarile neplanificate de a renunta la fumat au avut cea mai mare rata de succes, mult mai mare decat cele planificate. Studiul a fost efectuat pe un esantion de 1.900 de fumatori si fosti fumatori din Anglia. Acestia au fost întrebati despre tentativele lor de a se lasa de fumat, daca acestea au fost planificate si daca încercarile lor din ultimele sase luni au avut rezultatul asteptat. Concluzia studiului a fost aceea ca 50% dintre încercari nu au fost planificate si ca rata succesului în cazul lor a fost mult mai mare decat urmand cele trei etape clasice.Totusi, concluzia cercetatorilor nu a fost aceea ca tentativele planificate esueaza întotdeauna, ci doar ca eficienta campaniilor antifumat ar putea fi mult mai mare daca aceste tentative ar suferi unele modificari.

Cercetatorii au propus o teorie în care fumatorii au diferite niveluri motivationale, decizia de a renunta la fumat fiind declansata de anumiti factori din societate. Potrivit acestora, o campanie corecta antifumat trebuie sa se concentreze pe crearea tensiunii motivationale, mai exact, pe declansarea deciziei fumatorilor de a renunta la tigari.