Deputatul Ovidiu Raeţchi propune ca posturile de radio şi televiziunile să difuzeze gratuit, patru luni pe an, mesaje care să promoveze cititul în rândul populaţiei. Mesajele care îndeamnă românii să citească vor fi difuzate de trei ori pe zi, din care o dată pe zi în principala emisiune de ştiri, se arată într-un propunere de modificare a Legii audiovizualului, iniţiată de Raeţchi.

Deputatul Ovidiu Raeţchi a iniţiat o propunere pentru modificarea şi completarea Legii audiovizualului nr. 504 din 2002, potrivit căreia posturile de radio şi televiziunile vor difuza gratuit, patru luni pe an, mesaje despre importanţa lecturii.

Mesajele menite să promoveze cititul în rândul populaţiei vor respecta următoarele condiţii:

Vor fi difuzate gratuit de către posturile de radio şi televiziuni;
Nu vor conţine referiri de natură comercială şi nu vor promova instituţii, nici persoane;
Conţinutul mesajelor va fi realizat de Ministerul Culturii în colaborare cu Consiliul Naţional al Audiovizualului;
Mesajele care îndeamnă populaţia să citească, difuzate de televiziuni, vor fi rulate patru luni pe an, de cel puţin trei ori pe zi, în intervalul orar 18:00 - 22.00, din care o dată în principala emisiune de ştiri. Forma mesajului care promovează cititul va fi diferită în fiecare dintre cele patru luni din an în care va fi difuzat de televiziuni.
Mesajele care promovează cititul, difuzate la radio, vor fi fi rulate patru luni pe an, de cel puţin trei ori pe zi, în intervalul orar 6.00 - 14.00, din care o dată în principala emisiune de ştiri. Forma mesajului care promovează cititul va fi distinctă în fiecare dintre cele patru luni din an în care mesajul va fi difuzat de către posturile de radio.
Propunerea legislativă a fost înregistrată la Camera Deputaţilor, Senatul urmând să fie Cameră decizională în acest caz.

Printre ultimii în Europa la citit. Repercusiuni la toate nivelurile: de la abandon şcolar, la şomaj

Piaţa de carte din România e printre cele mai slab dezvoltate la nivel european, fiind situată constant pe poziţii codaşe în ultimii ani, cu riscuri inerente care ţin de domeniul educaţional, al pieţei muncii, dar şi de alte domenii care sunt influenţate direct sau indirect de nivelul de educaţie al populaţiei. În cea mai recentă Strategie Naţională de Apărare a Ţării, domeniul educaţiei a fost inclus printre principalele vulnerabilităţi ale ţării, ceea ce implică pe termen mediu şi lung riscuri şi ameninţări la adresa siguranţei naţionale. Ca efect direct al lipsei de apetenţă pentru lectură - care se reflectă în nivelul pieţei de carte - putem menţiona ca indicator relevant rata abandonului şcolar, capitol la care România se află pe locul trei în UE, spune Ovidiu Raeţchi în expunerea de motive a propunerii legislative.

Mai mult, ponderea populaţiei adulte care citeşte cel puţin o carte pe an e în continuă scădere, iar în prezent se situează sub 30%, cea mai scăzută din ţările UE şi mult sub media europeană, conform unui studiu publicat în 2017 de Federaţia Editorilor Europeni, citat de Raeţchi.

Românii cheltuiesc, în medie, patru euro pe an ca să cumpere cărţi, mult sub media europeană, se mai arată în expunerea de motive a propunerii legislative.
Tot la coada clasamentului european suntem şi în ceea ce priveşte valoarea pieţei de carte. Piaţa de carte nu depăşeşte 100 de milioane de euro pe an în România, valoare similară cu cea înregistrată în Slovenia, Slovacia, Bulgaria, Grecia. În schimb, în Ungaria, Cehia, Irlanda, Portugalia, piaţa de carte depăşeşte 200 de milioane de euro anual, iar în Norvegia, Suedia, Germania, piaţa de carte depăşeşte 6 miliarde de euro pe an, spune Raeţchi.

În acest context, promovarea în mediul audiovizual a unor mesaje care să sublinieze importanţa cititului reprezintă o măsură necesară pentru stimularea apetitului pentru lectură, explică Raeţchi.